Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, efectuează, pe 5 iunie, o vizită la Chișinău. Cu această ocazie, oficialul a acordat un interviu pentru NewsMaker. Am discutat despre vulnerabilitățile sistemului energetic al Moldovei, despre sprijinul acordat de Uniunea Europeană, inclusiv regiunii transnistrene, despre cum poate deveni încălzirea centralizată o soluție modernă, nu o povară și de ce Moldova s-ar putea confrunta cu scăderi ale producției interne de energie electrică.
Cum evaluați progresele realizate de Republica Moldova în îndeplinirea obiectivelor sale de integrare europeană în domeniul energetic?
Moldova este pe drumul cel bun spre aderarea la Uniunea Europeană și, în pofida presiunilor geopolitice și a interferențelor externe, a înregistrat progrese semnificative în procesul de integrare europeană în sectorul energetic. Adoptarea recentă de către guvern a unor noi reglementări privind gazele naturale și energia electrică va consolida și mai mult independența energetică a Republicii Moldova, odată ce acestea vor fi aprobate de Parlament. Integrarea înseamnă independență. Înseamnă să producem mai multă energie din resurse proprii. Înseamnă o veritabilă Uniune a energiei – cu libertatea de a ne alimenta locuințele pe cont propriu, afacerile și serviciile. Oamenii din întreaga Europă, de la Chișinău la Copenhaga, își doresc energie curată, sigură și accesibilă. Lucrând împreună, putem să oferim acest lucru.
În ce domenii ale sectorului energetic al Moldovei constatați cele mai mari provocări pentru integrarea europeană și cum ar putea fi abordate acestea?
În sectorul energetic, una dintre realizările–cheie ale Republicii Moldova va fi interoperabilitatea deplină a pieței și rețelei sale de energie electrică cu cele ale țărilor vecine din Uniunea Europeană. Împreună, am stabilit un obiectiv clar: să atingem acest deziderat în curând. Cuplarea completă a pieței de energie electrică a Moldovei cu cea a UE este planificată pentru anul 2027. Menținerea unui angajament ferm va fi esențială pentru atingerea unor obiective precum independența energetică, decarbonizarea și prețuri accesibile la energie pentru toți cetățenii.
Moldova s-a confruntat cu o criză energetică severă, care a determinat creșterea tarifelor la energia electrică pe malul drept al râului Nistru. Uniunea Europeană a oferit asistență Moldovei pentru a compensa diferențele de tarife până la sfârșitul anului. Va continua această practică și în 2026?
Sprijinul oferit de Uniunea Europeană în timpul crizei energetice din 2024-2025 a fost un răspuns de urgență. Atunci când comunitățile s-au confruntat cu întreruperi ale aprovizionării și cu creșterea costurilor facturilor, UE a intervenit alături de autoritățile din Republica Moldova pentru a oferi sprijin. UE și Guvernul Republicii Moldova își vor continua colaborarea pentru a responsabiliza și proteja toți consumatorii de energie. În loc să ne bazăm pe măsuri de urgență, lucrăm la îmbunătățiri structurale și investiții menite să sporească reziliența și accesibilitatea energetică a Moldovei. Prin Strategia cuprinzătoare pe doi ani pentru independență și reziliență energetică – susținută de 250 de milioane de euro – și prin Planul de creștere în valoare de 1,9 miliarde de euro, Comisia Europeană și Republica Moldova s-au angajat să identifice soluții pe termen lung, atât pentru gospodării, cât și pentru întreprinderi. Iar aceste eforturi vor contribui la asigurarea unor prețuri accesibile pentru consumatorii moldoveni.
În opinia dumneavoastră, a fost justificată această măsură (măsura de acoperire a decalajului tarifar)? Ar putea aceasta întârzia eforturile de îmbunătățire a eficienței energetice în Moldova?
Sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeană în timpul crizei energetice din 2024-2025 a fost pe deplin justificat. Acesta a protejat gospodăriile și întreprinderile din Republica Moldova de șocurile bruște ale prețurilor, cauzate de presiuni geopolitice și de tentative inechitabile de destabilizare. Cooperarea bazată pe încredere cu partenerii noștri moldoveni a contribuit la menținerea stabilității sociale și a asigurat accesul neîntrerupt la servicii energetice esențiale.
În perioade de criză, sprijinul practic este esențial. Pe termen lung, obiectivul Uniunii Europene este să susțină transformări structurale – de exemplu, oferind consumatorilor posibilitatea de a-și instala la domiciliu cazane eficiente din punct de vedere energetic sau panouri solare, pentru a-și produce propria energie electrică. Acest lucru le oferă consumatorilor posibilitatea de a-și reduce facturile pentru energie și de a deveni independenți față de fluctuațiile prețurilor la energie.
Principalele orașe din Republica Moldova dispun de sisteme de încălzire bine dezvoltate. Totuși, consumul nu poate fi reglementat la nivel individual, iar costurile sunt ridicate pentru populație. Cum vede Uniunea Europeană o soluție pentru această problemă?
Cetățenii moldoveni se confruntă cu costuri ridicate și cu un control limitat asupra consumului de energie în cadrul sistemelor actuale de încălzire urbană. Din perspectiva Comisiei Europene, sistemele de încălzire centralizată existente ar putea aduce în curând beneficii, în loc să fie o povară pentru consumatori, dacă vor fi modernizate prin investiții – de exemplu, în contorizare inteligentă sau în introducerea controlului individual al căldurii. Aceste proiecte de modernizare derulate la Chișinău și Bălți, finanțate de Uniunea Europeană și Banca Mondială, au dus la reducerea pierderilor din rețelele termice prin lucrări de izolare și instalarea schimbătoarelor de căldură, care permit proprietarilor de apartamente să regleze consumul de căldură, să reducă consumul de gaz și să beneficieze de eficiență energetică.
Transnistria a fost una dintre regiunile cele mai grav afectate de criza energetică. În prezent, regiunea primește gaze de la furnizorul european MET, însă este puțin probabil ca aceste volume să fie suficiente pentru a satisface nevoile în timpul iernii. Ce soluții preconizează UE pentru a rezolva această problemă?
Impactul crizei energetice asupra regiunii transnistrene a fost deosebit de grav, însă Comisia Europeană își menține angajamentul de a continua să sprijine Republica Moldova în iarna care urmează. În luna ianuarie a acestui an, UE a oferit un sprijin de urgență în valoare de 30 de milioane de euro, pentru a contribui la reducerea costurilor suportate de cetățeni și la asigurarea aprovizionării cu energie pe ambele maluri ale râului Nistru.
Comisia Europeană a propus, de asemenea, un sprijin suplimentar de 60 de milioane de euro, destinat celor aproximativ 400.000 de persoane care locuiesc în regiunea transnistreană, ale căror mijloace de trai sunt puse în pericol de întreruperea furnizării de energie de către Gazprom. Totuși, debursarea acestei sume rămâne condiționată de progrese semnificative în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în regiune.
Timp de peste 30 de ani, Republica Moldova a fost dependentă de piața energetică rusă. Cum evaluați pașii făcuți de Moldova în direcția independenței energetice? Țara continuă să se confrunte cu provocări în ceea ce privește generarea de energie electrică pe malul drept al Nistrului. Cum ar putea Uniunea Europeană să sprijine eforturile Moldovei în abordarea acestei probleme?
Moldova a făcut pași importanți pentru a-și reduce dependența de energia rusească. Sincronizarea rețelei sale de electricitate cu rețeaua europeană continentală a reprezentat un moment esențial în acest sens. În prezent, această conectare permite Moldovei să acopere până la 70% din necesarul de energie electrică în perioadele de vârf.
Uniunea Europeană continuă să sprijine eforturile Moldovei de a-și extinde capacitatea de producere a energiei regenerabile și de a moderniza infrastructura rețelei, contribuind astfel la consolidarea independenței energetice. Un exemplu concret este linia electrică de 400 kV Vulcănești-Chișinău, a cărei finalizare este prevăzută pentru decembrie 2025, care va facilita integrarea Moldovei pe piața europeană a energiei și diversificarea surselor de aprovizionare.
Cum sunt evaluate riscurile pentru sistemul energetic al Moldovei pe timpul verii, având în vedere producția internă scăzută și creșterea așteptată a cererii din cauza utilizării mai mari a aerului condiționat?
Sunt conștient de faptul că, pe parcursul verii, Moldova s-ar putea confrunta cu scăderi ale producției interne de energie electrică, ceea ce ar putea pune sistemul energetic sub presiune. Deși energia fotovoltaică este valoroasă în timpul zilei, aceasta nu reușește întotdeauna să acopere cererea de energie din orele de seară. Există două modalități de atenuare a acestui risc: Moldova ar putea fie să crească importurile de energie electrică – de exemplu, de pe piața Uniunii Europene – fie să investească în soluții de stocare a energiei. Și cetățenii pot juca un rol esențial în echilibrarea rețelei prin adaptarea consumului în perioadele de vârf, de exemplu evitând utilizarea aparatelor electrocasnice mari în momentele de consum intens.
Totodată, dependența Moldovei de o singură linie de transport prin Transnistria face ca sistemul energetic să fie vulnerabil la întreruperi tehnice sau la o creștere bruscă a cererii din partea Ucrainei. Viitoarea linie de 400 kilovolți Vulcănești-Chișinău, a cărei finalizare este prevăzută pentru decembrie 2025, și interconectorul planificat Bălți-Suceava, vor contribui la creșterea rezilienței rețelei. Până atunci, securitatea energetică a Moldovei, în special pe timp de vară, depinde de cooperarea regională și de stabilitatea infrastructurii transfrontaliere. Aici intervine Uniunea Europeană: colaborăm activ cu țările din regiune, inclusiv cu Ucraina, și cu operatorii de sistem pentru a monitoriza situația și a sprijini menținerea stabilității.
Aproximativ 20% din consumul de energie al Republicii Moldova provine din surse regenerabile. Cum evaluați progresul țării în direcția atingerii neutralității din punct de vedere al emisiilor de carbon? În opinia dumneavoastră, când ar putea deveni Moldova neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon?
Moldova și Uniunea Europeană împărtășesc obiective comune: securitate energetică, acces la energie la prețuri accesibile și decarbonizarea sistemului energetic. Atingerea unei cote de 20% de energie regenerabilă în consumul final al Moldovei este o realizare cu adevărat remarcabilă și reprezintă un pas semnificativ către neutralitatea emisiilor de carbon și atingerea obiectivelor noastre comune. Angajamentul Guvernului de a crește ponderea energiei regenerabile la 27% până în 2030, susținut de licitațiile recente și de planurile privind stocarea în baterii, demonstrează o dinamică reală.
Planul Național pentru Energie și Climă al Moldovei stabilește anul 2050 ca obiectiv pentru realizarea neutralității din punct de vedere al emisiilor de carbon. Acesta este un obiectiv lăudabil, aliniat perspectivei de integrare în Uniunea Europeană. UE va continua să sprijine Moldova în realizarea acestor obiective.
De mai mulți ani, Rusia atacă infrastructura energetică a Ucrainei, care este strâns interconectată cu cea a Moldovei. În primul an de război, au existat chiar perioade scurte de întrerupere a curentului din această cauză. Care este situația actuală în Ucraina și în ce măsură aceasta ar putea afecta Moldova? Are Uniunea Europeană planuri de a sprijini sectorul energetic atât al Ucrainei, cât și al Moldovei?
Țintirea constantă a infrastructurii energetice a Ucrainei de către Rusia rămâne o preocupare majoră. Moldova s-a confruntat cu pene de curent în primele etape ale războiului și, deși frecvența acestor întreruperi a scăzut, riscul persistă. Această vulnerabilitate comună evidențiază importanța eforturilor coordonate de consolidare a rezilienței energetice în ambele țări.
Uniunea Europeană rămâne ferm angajată în sprijinirea atât a Ucrainei, cât și a Moldovei în gestionarea acestor provocări. În cazul Ucrainei, prioritatea UE a fost acordarea de sprijin energetic de urgență și reconstrucția infrastructurii, cu accent pe repararea instalațiilor afectate și consolidarea rezilienței rețelei. Aceste inițiative sunt susținute de contribuții financiare la Fondul de sprijin energetic pentru Ucraina.
În cazul Moldovei, Uniunea Europeană a mobilizat din 2021 peste 1 miliard de euro pentru a consolida securitatea energetică, a moderniza infrastructura și a susține reformele de piață. Printre exemplele concrete se numără investițiile în diversificarea surselor de energie, îmbunătățirea interconectivității cu UE și sporirea rezilienței sistemului energetic în fața șocurilor externe. Aceste măsuri nu vizează doar nevoile imediate, ci și construirea unei baze solide pentru independența și stabilitatea energetică pe termen lung.
În acest context, sprijinul acordat de UE Ucrainei și Moldovei nu se rezumă doar la abordarea provocărilor imediate. Este vorba despre construirea unui viitor energetic rezilient, sustenabil și interconectat, în beneficiul ambelor țări și al întregii regiuni.
