Externe

„Au fost foarte aproape s-o dea jos”. Dronă rusească, din nou în spațiul aerian al României

Mihaela Conovali
| 14 septembrie, 2025
11:07

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

Avioanele poloneze și aliate ridicate de la sol

Aproape de ora 18:00, prim-ministrul polonez Donald Tusk a anunțat că, din cauza amenințării reprezentate de dronele rusești care operează deasupra Ucrainei, în apropierea graniței cu Polonia, au fost ridicate avioanele poloneze și aliate. Totodată, el a precizat că sistemele terestre de apărare antiaeriană au fost aduse în stare de maximă pregătire.

Agenția poloneză de Servicii de Aeronavigație anunța că aeroportul din apropierea orașului Lublin a fost închis pentru zboruri „din cauza activității aviației militare”.

Aproape de ora 20:00, Tusk a declarat că starea de amenințare a fost ridicată. „Mulțumesc tuturor celor implicați în operațiunile aeriene și terestre. Rămânem vigilenți”, a adăugat prim-ministrul Poloniei.

Dronă în spațiul aerian al României

Ministerul român al Apărării a anunțat că, la ora 18:05, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre, două aeronave de luptă au decolat pentru a monitoriza situația aeriană la granița cu Ucraina.

„La ora 18:23, aeronavele F-16 au detectat o dronă în spațiul aerian național, pe care au urmărit-o până la aproximativ 20 km sud-vest de Chilia Veche (nota red. comună din județul Tulcea), unde a dispărut de pe radar. Drona nu a evoluat deasupra zonelor locuite și nu a reprezentat un pericol iminent pentru securitatea populației”, au declarat reprezentanții Ministerului român al Apărării, adăugând că sistemele radar aeronavele monitorizează situația, iar specialiștii sunt gata să înceapă căutarea posibilelor resturi ale vehiculului aerian.

Totodată, ministerul a amintit că legislația permite doborârea dronelor și a vehiculelor aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian al României.

Detalii de la oficialii români

Ministrul român de Externe, Oana Ţoiu, a declarat că cele două aeronave au urmărit drona până când aceasta a părăsit spațiul aerian al țării, după aproximativ 50 de minute. De asemenea, ea a precizat că două avioane germane aliate erau pregătite în aer pentru monitorizarea situației.

„Oamenii din România nu au fost niciodată în pericol, dar astfel de acțiuni ale Rusiei sunt inacceptabile și iresponsabile. România condamnă comportamentul Rusiei. (…) Suntem în contact constant cu partenerii și aliații noștri din UE și NATO privind provocările Rusiei, inclusiv cea mai recentă. Trebuie să creștem efectiv costul acțiunilor flagrante, ilegale și provocatoare ale Rusiei, prin adoptarea rapidă a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni și a întregii game de măsuri din cadrul operațiunii NATO „Eastern Sentry””, a scris ministra pe o rețea de socializare.

„Armata Română și aliații care fac poliție aeriană pe teritoriul României pot doborî drone care intră în spațiul nostru aerian. Asta e în Legea 73 din 2025. (…) Piloții sau antiaeriana de la sol primesc aprobarea pe linie militară, operațională. Au avut aprobarea și astăzi și o vor avea ori de câte ori vor intra drone la noi”, a comunicat ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu.

Într-o declarație pentru Antena 3 CNN, Moșteanu a spus că avioanele F-16 care au fost ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. „Drona zburând foarte jos, la un moment dat a plecat în Ucraina, astea sunt informațiile pe care le avem acum, că drona a ieșit din spațiul aerian înapoi în Ucraina”, a precizat Moșteanu.

Precizările lui Zelenski

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că drona detectată în România a pătruns pe teritoriul țării pe aproximativ 10 kilometri și a operat în spațiul aerian NATO timp de circa 50 de minute.

Potrivit lui Zelenski, pe 13 septembrie, dronele rusești au acționat în diferite regiuni ale Ucrainei.

„Au fost și în regiunile de nord, practic de-a lungul graniței cu Belarus. Conform informațiilor preliminare, a fost utilizat și spațiul aerian al Belarusului pentru a pătrunde în spațiul aerian ucrainean în direcția Volîni. Militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele și cât timp pot să rămână în aer. Rutele sunt întotdeauna calculate. Acest lucru nu poate fi o coincidență, o greșeală sau inițiativa unor comandanți de nivel inferior. Este o extindere evidentă a războiului de către Rusia și exact așa procedează: întâi pași mici, iar în final pierderi mari”, a comunicat Zelenski, adăugând că în acest sens sunt necesare sancțiuni împotriva Rusiei. „Nu așteptați zeci de „Shahed-uri” sau rachete balistice pentru a lua în sfârșit o decizie”, a conchis președintele ucrainean.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Polonia, război, românia, top

Știri similare

Politică

Tofan a făcut bilanțul primelor 100 de zile de mandat. Costiuc, Caraman și alți deputați au venit să-l ia la întrebări: „Nouă nu ne cade coroana”

Viață

(FOTO) Un obiect asemănător unei drone, găsit în raionul Rezina. Poliția și experții s-au deplasat la fața locului

Viață

BNM a majorat rata de bază de la 9% la 11%. Ce efecte ar putea avea asupra populației?

Ana-Maria Dolghii, Nicolai Paholnițchi
| 5 noiembrie, 2026
15:08

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat brusc rata de bază, de la 9% la 11%. NM explică de ce regulatorul a luat această decizie, ce efecte ar putea avea asupra populației și de ce este criticată de unii experți.

Ce a decis Banca Națională?

Comitetul executiv al BNM a decis, pe 5 noiembrie, să majoreze rata de bază de la 9% la 11%. Totodată, au fost majorate cu două puncte procentuale și ratele dobânzilor la creditele overnight, de la 11% la 13%, precum și cele la depozitele overnight, de la 9% la 11%. Rata dobânzii la operațiunile REPO (împrumuturi pe termen scurt garantate cu valori mobiliare) a fost stabilită la 11,25%.

De asemenea, BNM a menținut norma rezervelor obligatorii pentru mijloacele atrase în lei moldovenești la nivelul de 18%, iar pentru cele în valută convertibilă – la 26%.

De ce a fost majorată rata de bază?

Potrivit unui comunicat emis de BNM, hotărârea are la bază presiunile inflaționiste și creșterea riscurilor la adresa stabilității prețurilor pe termen mediu.

„Prin decizia de majorare a ratei de bază, Banca Națională a Moldovei urmărește consolidarea caracterului restrictiv al politicii monetare și a efectelor măsurilor adoptate anterior, în vederea temperării presiunilor din partea cererii agregate, inclusiv de stimulare a economisirii și diminuării consumului, a limitării propagării efectelor inflaționiste secundare de la majorarea tarifelor reglementate la resurse energetice și a ancorării anticipațiilor inflaționiste pentru readucerea și menținerea inflației în intervalul de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5,0 la sută pe termen mediu”, a menționat Banca Națională.

BNM estimează că inflația va continua să crească până la sfârșitul anului, după care va începe să scadă. Potrivit prognozei instituției, aceasta va reveni în intervalul de variație de 5% ± 1,5 puncte procentuale abia în trimestrul al treilea din 2027. Inflația ar urma să se mențină în acest interval până în trimestrul al doilea din 2028.

BNM prognozează o inflație medie anuală de 7,3% în 2026 și de 6,9% în 2027. Amintim că, în septembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 8,6%, fiind cu 1,64 puncte procentuale mai mare decât în august.

Cum ne va afecta această decizie?

Expertul economic Marin Gospodarenco a calificat decizia BNM drept una „destul de dură”, ale cărei consecințe „ar putea fi destul de dureroase pentru economie”.

„Inflația actuală din Republica Moldova este cauzată, în mare parte, de scumpirea resurselor energetice, și nu de o cerere excesivă din partea consumatorilor. O rată a dobânzii mai mare nu va ieftini gazele naturale, energia electrică sau carburanții. Aceasta poate limita propagarea în continuare a inflației, însă, în același timp, restricționează creditarea, investițiile și consumul”, a spus expertul pentru NewsMaker.

Acesta a amintit că majorarea ratei de bază înseamnă cheltuieli suplimentare pentru mediul de afaceri și credite mai scumpe pentru populație.

„Aici apare o întrebare firească: în ce măsură este justificată o înăsprire atât de bruscă a politicii monetare, în condițiile în care economia a crescut cu doar 0,6% în primul semestru?”, a declarat Gospodarenco.

În opinia sa, în următoarele luni, inflația ar putea ajunge la 10–12%.

„Consider că Banca Națională încearcă acum să combată inflația printr-un instrument care s-ar putea dovedi prea costisitor pentru o economie slabă. Pericolul este că am putea ajunge să avem, în același timp, prețuri ridicate, credite scumpe și o încetinire suplimentară a creșterii economice”, a conchis expertul.

La rândul său, expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a catalogat decizia BNM drept una așteptată.

„Există două probleme: majorarea ratei de bază nu influențează și nu schimbă nimic. Deocamdată, întreaga inflație este una importată – este vorba despre resursele energetice. Data trecută (în 2022 – n. r.), legătura era mai puternică. În prezent, singurul efect al ratei de bază s-ar putea reflecta în creșterea dobânzilor la valorile mobiliare de stat”, a menționat Ioniță.

Potrivit expertului, inflația va depăși în curând nivelul anterior al ratei de bază, de 9%. Acesta a remarcat că tarifele la încălzire au fost deja majorate, iar în perioada următoare sunt așteptate și scumpiri ale energiei electrice.

„Efectele (scumpirilor din sectorul energetic – n. r.) se vor resimți în toate celelalte domenii, dar nu la fel de puternic ca în 2022”, a conchis Ioniță.

Ce spune prim-ministrul Tofan

Majorarea ratei de bază a fost comentată și de premierul Vasile Tofan, pe 5 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă dedicate primelor 100 de zile de activitate ale Guvernului său. Acesta a subliniat că independența Băncii Naționale este o caracteristică a unui stat cu instituții puternice.

„În fiecare stat democratic din lume, regulatorul monetar are independență și ei decid rata în baza indicatorilor inflaționiști, nu în baza telefonului care vine de la Guvern”, a declarat premierul.