Facebook/Stasiuc Vasile

FOTO Au lăsat Italia ca să pună pe roate o afacere în Moldova: un cuplu de moldoveni a deschis o salină la Călărași

După 14 ani lucraţi în Italia au decis să se întoarcă în Republica Moldova şi să pună pe roate o afacere cum nu mai e în localitatea lor de baştină şi în împrejurimi. Soţii Stasiuc din raionul Călăraşi au deschis o salină, fiind inspiraţi de cele din România, comunică tvrmoldova.md.

Antreprenorii spun că, având trei copii, au văzut efectele salinoterapiei. Acum, ei vor să convingă şi alţi locuitori ai Moldovei că sarea e bună în bucate, dar şi pentru sănătate.

„Dat fiind faptul că avem şi noi trei copii şi mereu răcesc ca la toţi, ar fi şi o posibilitate pentru noi să-şi ridice imunitatea să se trateze în acelaşi timp. Încă nu este totul gata, încă este totul în proces. Sala încă va fi dotată cu un aparat de ultimă generaţie, care încă nu este adus. Halogenerator se numeşte care fărâmă sare la nivel de praf şi persoana care stă în încăpere inhalează acest prăfuleţ de sare”, a comunicat Liliana Stasiuc pentru sursa citată.

În salina de la Călăraşi sunt peste patru tone de sare. Aceasta este importată din Turcia şi Himalaya şi îmbogăţeşte aerul cu ioni negativi.

„Avem sare de mare care este adusă din Turcia, sarea albă de jos şi de pe pereţi şi avem sarea importată din Himalaya, care le vedeţi aici şi iată peretele acesta. Camera este îmbrăcată în totalitate cu sare pentru a se imita salina naturală, precum cea din Tîrgu Ocna, salina de la Turda, cele din România”, a menționat coordonatorul în construcția salinelor Viorel Frosineac.

Deşi deschiderea oficială a salinei va fi pe 15 decembrie, soţii Stasiuc spun că mai mulţi localnici şi-au făcut deja programări pentru şedinţe.

„În această afacere, plus-minus, am investit 500-600 mii de lei. Mai avem un plan – de a face un mic vip alături, deja camera e gata. Cred că după anul nou facem deschiderea şi în partea cealaltă. Doritori sunt mulţi”, a spus Vasile Stasiuc.

Printre maladiile tratate în salină sunt efectele adverse cauzate de o serie de boli ale sistemului respirator, de piele, precum și afecţiunile sistemului circular sau neurologic. În Republica Moldova sunt peste 30 de saline.

Facebook/Stasiuc Vasile
Facebook/Stasiuc Vasile
Facebook/Stasiuc Vasile

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU

Patru heliporturi în Moldova și zero aterizări: cum a rămas blocată o investiție de 5,6 milioane de lei pentru SMURD. Investigație ZdG

Heliporturile construite cu peste 5,6 milioane de lei pentru misiunile SMURD rămân nefuncționale, la trei ani de la inaugurare. Elicopterele continuă să aterizeze pe stadionul „Dinamo” din Chișinău, deoarece cadrul legal nu permite certificarea platformelor construite special pentru misiuni aeromedicale, arată o investigație a Ziarului de Gardă.

Patru platforme de aterizare-decolare au fost inaugurate în octombrie 2023, două în Chișinău și câte una la Bălți și Cahul. Acestea au fost construite în cadrul proiectului transfrontalier SMURD II, finanțat din fonduri europene și din bugetul de stat al Republicii Moldova. Investiția în cele patru heliporturi a constituit peste 5,6 milioane de lei.

Potrivit unui audit al Curții de Conturi, finalizat în decembrie 2024, heliporturile nu au fost operaționalizate pentru misiuni aeromedicale din cauza lipsei unui cadru normativ și a unui mecanism de certificare. Situația a fost discutată și în noiembrie 2025, în cadrul Comisiei pentru controlul finanțelor publice din Parlament.

În lipsa certificării, singurul teren utilizat pentru aterizarea și decolarea elicopterelor SMURD este stadionul „Dinamo” din Chișinău. IGSU a comunicat pentru Ziarul de Gardă că, în perioada noiembrie 2023 – septembrie 2026, au fost efectuate 10 misiuni aeromedicale, elicopterele aterizând pe stadion deoarece o mare parte dintre pacienți au fost internați la Institutul de Medicină Urgentă.

Curtea de Conturi a recomandat, la sfârșitul anului 2025, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerului Afacerilor Interne să modifice cadrul normativ privind certificarea heliporturilor destinate misiunilor speciale. Termenul inițial pentru implementarea recomandării a fost 14 martie 2026, însă acesta nu a fost respectat.

MAI a recunoscut că principala problemă este lipsa unui mecanism distinct în legislație pentru certificarea platformelor destinate misiunilor speciale. Potrivit ministerului, autoritățile sunt în discuții pentru identificarea unei soluții normative și instituționale.

Directorul Autorității Aeronautice Civile, Evgheni Kostețki, a explicat că instituția certifică aerodromurile și heliporturile civile, în timp ce elicopterele SMURD sunt aeronave de stat, iar pentru această categorie ar fi necesară o reglementare distinctă, aprobată printr-o hotărâre de Guvern sau un alt act normativ.

În același timp, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat pentru Ziarul de Gardă că nu cunoaște despre problema certificării heliporturilor și că la minister nu ar fi fost făcute astfel de solicitări din partea MAI sau a Ministerului Sănătății.

Șeful IGSU, Aurel Baciu, susține însă că instituția este în dialog cu autoritățile responsabile pentru identificarea unei soluții. Termenul pentru implementarea recomandării Curții de Conturi a fost ulterior prelungit până în 2027.

Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a confirmat că problema este cunoscută și că, în prezent, atunci când este nevoie de intervenția unui elicopter SMURD pentru un pacient critic, acesta aterizează pe stadionul „Dinamo”. Ministrul a declarat că instituția are nevoie de heliporturile construite, însă certificarea lor nu ține de competența Ministerului Sănătății.

Președintele Comisiei pentru controlul finanțelor publice, Adrian Lebedinschi, a anunțat că vor fi organizate noi audieri privind gestionarea proiectului de către MAI și IGSU.

Proiectul SMURD a fost lansat în Republica Moldova în 2014, în baza unui acord semnat între guvernele Republicii Moldova și României. Acesta prevede intervenții terestre, aeromedicale și transfrontaliere pentru acordarea asistenței medicale și repatrierea cetățenilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: