ekonomim.com

Autoritățile R. Moldova au cerut blocarea a 443 de canale TikTok. Peste 160 au fost deja închise

Autoritățile Republicii Moldova au cerut, în ultima perioadă, blocarea a 443 de canale TikTok. Unele promovau ideea implicării țării în conflictul armat din Ucraina, altele răspândeau informații despre presupuse fraude la alegerile parlamentare sau dezinformări legate de politica partidului de guvernământ. Până acum, 164 dintre aceste canale au fost blocate. Informațiile au fost comunicate pe 13 august de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Inspectoratul General al Poliției a anunțat că, în ultima perioadă, autoritățile Republicii Moldova au cerut blocarea a 443 de canale TikTok, care conțin mii de video-uri și răspândesc dezinformări cu impact asupra securității naționale și stabilității sociale.

Inspectoratul a precizat că, din aceste canale, 98 promovau ideea implicării Republicii Moldova în conflictul armat din Ucraina, „prin tehnici de manipulare legate de o pretinsă participare, precum și pierderile suferite de soldații Armatei Naționale pe câmpul de luptă”. 59 de canale au fost deja blocate.

„Au fost depistate și 12 canale care răspândeau informații false despre presupuse pregătiri de fraudare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova, dintre care 7 au fost blocate. Totodată, un număr de 128 de canale au fost implicate în atacuri dezinformative împotriva persoanelor publice, prin defăimare și afectarea coordonată a reputației acestora, iar 53 dintre acestea au fost blocate. Două canale au fost identificate răspândind dezinformări referitoare la activitatea organelor de drept din Republica Moldova (judecători, procurori, poliție), însă acestea nu au fost blocate până în prezent”, au precizat reprezentanții instituției.

Potrivit Inspectoratului, alte 97 de canale au răspândit dezinformări legate de politica partidului de guvernământ și mesaje care incitau la ură și violență, amenințând securitatea publică, dintre care 43 au fost blocate. „De asemenea, 6 canale propagau dezinformare cu privire la traficul de minori ucraineni către statele membre ale Uniunii Europene, în scopuri de exploatare sexuală și trafic de organe, iar 2 dintre ele au fost blocate”, au mai spus reprezentanții Inspectoratului.

Conform instituției, cele 443 de canale TikTok au avut împreună peste 1,2 milioane de urmăritori și peste 4,5 milioane de vizualizări, „ceea ce evidențiază amploarea riscului generat de aceste surse de dezinformare”. „Autoritățile atenționează populația să verifice informațiile accesate în mediul online și să se informeze doar din surse oficiale și credibile”, au comunicat reprezentanții Inspectoratului.

***

Pe 30 iulie, șefa statului Maia Sandu a declarat că Telegram, TikTok, Facebook și Instagram sunt utilizate de Federația Rusă ca instrumente de interferență în procesele politice și electorale din Republica Moldova. Întrebată dacă autoritățile intenționează să limiteze accesul la aceste rețele sau dacă discută implementarea unor măsuri care să le reglementeze, președinta a spus că instituțiile statului vor depune eforturi pentru „a obține acțiuni din partea acestor platforme pentru că au și ele responsabilități în raport cu publicul”. Maia Sandu mai declara că, în comparație cu Telegram, „cu TikTok există până când o anumită comunicare”. „Vom vedea dacă va exista și o anumită colaborare pe aceste conturi false și care încalcă legea”, adăuga președinta.

Pe 31 iulie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, precizat că autoritățile Republicii Moldova nu intenționează să impună sau să solicite interdicții asupra unor platforme, precum Telegram sau TikTok. Potrivit lui Vodă, autoritățile urmăresc să ceară platformelor să elimine conținuturile periculoase, cum ar fi promovarea drogurilor, manipulările străine și materialele dăunătoare copiilor.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: