Alte 459 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în Republica Moldova, după efectuarea a 5 799 de teste. Datele sunt raportate pentru ziua de ieri, 9 martie.
Din numărul total de cazuri 20 sunt asociate cu contact în afara țării, 19 din Ucraina (18 refugiați) și unul din Italia.
În instituțiile medico-sanitare spitalicești sunt internate 613 persoane confirmate cu COVID-19. În stare extrem de gravă sunt 79 de pacienți, dintre care șase – supuși ventilării mecanice. Totodată, alte 539 de persoane au fost vindecate.
Totodată, au fost raportate alte 15 decese provocate de COVID-19, dintre care patru în regiunea transnistreană:
Deces 11.305 din 09.03.2022: Femeie de 70 de ani din r. Călărași, internată în IMSP SCM „Sfântul Arhanghel Mihail”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie, angor pectoral de efort, diabet zaharat.
Deces 11.306 din 05.03.2022: Femeie de 87 de ani din r. Dondușeni, internată în IMSP Spitalul Clinic Bălți. Comorbidități: cardiopatie.
Deces 11.307 din 07.03.2022: Bărbat de 71 de ani din r. Hâncești, internat în IMSP IMU. Comorbidități: cardiopatie, insuficiență cardiacă, diabet zaharat, hipertensiune arterială.
Deces 11.308 din 03.03.2022: Bărbat de 68 de ani din r. Ocnița, internat în IMSP Spitalul Clinic Bălți. Comorbidități: cardiopatie.
Deces 11.309 din 06.03.2022: Femeie de 74 de ani din r. Ungheni, internată în IMSP SR Ungheni.
Deces 11.310 din 06.03.2022: Femeie de 69 de ani din r. Râșcani, internată în IMSP Spitalul Clinic Bălți. Comorbidități: cardiopatie, angor pectoral de efort.
Deces 11.311 din 01.03.2022: Bărbat de 46 de ani din r. Fălești, internat în IMSP Spitalul Clinic Bălți. Comorbidități: cardiopatie.
Deces 11.312 din 05.03.2022: Bărbat de 89 de ani din r. Sângerei, internat în IMPS Spitalul Clinic Bălți. Comorbidități: cardiopatie.
Deces 11.313 din 06.03.2022: Bărbat de 74 de ani din r. Glodeni, internat în IMSP Spitalul Clinic Bălți. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială.
Deces 11.314 din 08.03.2022: Femeie de 82 de ani din r. Cimișlia, internată în IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: encefalopatie, cardiopatie, angor pectoral de efort, hipertensiune arterială.
Deces 11.315 din 04.03.2022: Bărbat de 80 de ani din r. Șoldănești, internat în IMSP Spitalul Clinic Bălți. Comorbidități: boală renală cronică.
Deces 11.316 din 04.03.2022: Femeie de 77 de ani din din regiunea transnistreană. Comorbidități: hipertensiune arterială.
Deces 11.317 din 07.03.2022: Femeie de 83 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiomiopatie, hipertensiune arterială, encefaloptaie.
Deces 11.318 din 09.03.2022: Bărbat de 79 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiomiopatie.
Deces 11.319 din 07.03.2022: Femeie de 83 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiomiopatie, hipertensiune arterială.
Bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 506 681. În total, 486 651 de persoane au fost tratate, iar 11 319 au decedat din cauza COVID-19.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Predarea limbilor străine în Republica Moldova s-a dezvoltat în ultimii ani pe fondul unei cereri sociale tot mai mari. Limbile străine sunt percepute din ce în ce mai mult nu doar ca discipline școlare, ci ca instrumente practice de acces la educație, profesii și mediul internațional. Acest lucru schimbă treptat atât așteptările față de rolul profesorului, cât și cerințele privind calitatea predării.
În acest context, în anul 2026, International Language Training Center (ILTC) și Institutul Național pentru Educație și Leadership (INEL) lansează un program orientat spre dezvoltarea mediului profesional al profesorilor de limbi străine. Scopul este de a sprijini cadrele didactice să activeze nu izolat, ci în cadrul unei comunități profesionale durabile, în care schimbul de bune practici și susținerea implementării noilor abordări devin o parte constantă a activității lor.
De la cursuri la un mediu profesional
Experiența ultimilor ani a arătat că formările individuale sau actualizările metodologice punctuale au un impact limitat în timp. O valoare mult mai mare pentru profesori o reprezintă oportunitatea de a face parte dintr-un mediu profesional în care pot reveni constant la discuții despre practică, pot analiza experiențe din diferite școli și regiuni și pot reflecta asupra noilor abordări, după testarea acestora în context educațional real.
Victoria Galii, directoarea International Language Training Center (ILTC), vorbește despre acest demers ca despre o extindere a misiunii ILTC. Organizația rămâne un centru lingvistic, dar își asumă în același timp rolul unei platforme de sprijin pentru dezvoltarea profesională a profesorilor de limbi străine.Ne referim la un mediu care funcționează în mod constant: profesorii se întâlnesc în diferite formate, discută provocări practice, împărtășesc soluții și revin la aceste conversații cu o experiență nouă.
Această abordare este susținută și de parteneri. Viorica Andrițchi, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership (INEL), subliniază că schimbările durabile apar rareori ca rezultat al unui singur eveniment. Potrivit observațiilor sale, profesorii au nevoie de un mediu profesional care permite un schimb constant de practici și oferă acces la sprijinul pentru implementarea abordărilor în activitatea școlară reală. Din acest motiv, parteneriatul dintre ILTC și INEL se bazează pe îmbinarea agendei profesionale internaționale cu un model de lucru pe termen lung, bine gândit.
Programul este conceput pentru un prim ciclu de trei ani (2026–2028) și include mai multe direcții interconectate. Printre acestea se numără o conferință internațională anuală, dezvoltarea unei rețele regionale de formare profesională pentru școli, inclusiv din mediul rural, un program lingvistic destinat mentorilor naționali, precum și pregătirea viitorilor profesori, studenți din anii absolvenți.
Toate aceste direcții sunt unite de comunitatea profesională ILTC Community, menită să devină un mediu permanent pentru schimbul de practici. Astfel, soluțiile care funcționează nu vor rămâne în interiorul unor școli sau grupuri izolate, ci se vor extinde treptat pe o scară mai largă.
Experiența internațională, adusă în clasă
Primul eveniment al programului a fost International Language Teachers Conference ILTC Moldova 2026, dedicat aspectelor practice ale predării limbii engleze. Alegerea acestei teme reflectă situația actuală: limba engleză se află cel mai des în centrul discuțiilor metodologice, deoarece cererea este sporită, iar provocările din clasă devin tot mai complexe.
La conferință au participat experți recunoscuți la nivel internațional în domeniul predării limbii engleze, ale căror abordări metodologice și publicații sunt utilizate de profesori din diferite țări. Temele abordate au coincis cu subiectele despre care profesorii discută cel mai des între ei după ore.
Jim Scrivener (Regatul Unit) a vorbit despre managementul clasei. Nu despre disciplină ca scop în sine, ci despre ceea ce ajută o lecție să „se țină”: cum se construiește ritmul, cum se recâștigă atenția, cum sunt implicați elevii care își pierd rapid interesul și cum se menține contactul atunci când nivelul elevilor este foarte diferit.
Boelo van der Pool (Țările de Jos / Spania) a abordat tema incluziunii și a neurodiversității. Acesta a vorbit despre dislexie și ADHD ca realități întâlnite de profesori în activitatea la clasă și despre modul în care astfel de particularități pot fi recunoscute fără etichetări, despre adaptarea modului de predare și a sarcinilor, precum și despre organizarea procesului educațional astfel încât să fie menținut un climat calm și sigur în clasă.
Jeremy Harmer (Regatul Unit) s-a concentrat pe storytelling. Accentul nu a fost pus pe „istorii frumoase”, ci pe modul în care istoriile funcționează în predarea limbilor: cum contribuie la menținerea motivației, la implicarea elevilor în comunicare, la dezvoltarea înțelegerii și la transformarea practicii lingvistice într-un proces mai natural.
Discuțiile din cadrul conferinței nu s-au limitat la un set de tehnici. Treptat, conversația a ajuns la întrebarea de ce depinde durabilitatea schimbărilor în clasa reală. Jim Scrivener, teacher trainer și autorul lucrărilor metodologice pentru profesorii de limba engleză, a remarcat că cele mai vizibile rezultate apar atunci când profesorii au posibilitatea de a reveni constant la analiza propriei practici împreună cu colegii și de a adapta abordările la contextul lor, nu doar de a reproduce soluții gata făcute.
Dezvoltarea mediului profesional al profesorilor este susținută și la nivelul politicilor educaționale. După cum a menționat la conferință Valentina Olaru, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, calitatea predării limbilor străine influențează direct oportunitățile educaționale și profesionale ale tinerilor. Formatele sistemice de dezvoltare profesională a cadrelor didactice și diseminarea practicilor eficiente la nivel național reprezintă o componentă importantă a consolidării sistemului educațional.
Accesul regulat la metodici moderne, inclusiv pentru profesorii din regiuni și din școlile rurale, ar trebui să devină o normalitate, nu o excepție. Pe măsură ce schimbul profesional intră în ritmul de lucru, diferențele dintre centru și regiuni se reduc, iar calitatea predării se echilibrează prin extinderea practicilor verificate. Astfel se conturează treptat un mediu profesional în care predarea limbilor străine evoluează prin comunitate, reflecție asupra experienței și verificarea constantă a abordărilor în activitatea reală din clasă.
