Dezastru ecologic în Nistru? Tiraspolul interzice scăldatul. Reacția Ministerului Mediului de la Chișinău

Obiectivul Republicii Moldova este devină stat membru al Uniunii Europene cu drepturi depline. Afirmația a fost făcută de prim-ministrul Alexandru Munteanu în cadrul unei conferințe de presă din 11 februarie, după ce în presa internațională au apărut informații despre faptul că UE ar lucra la un plan privind o aderare „parțială” a Ucrainei anul viitor. În același timp, premierul a sugerat că, în cazul în care autoritățile de la Bruxelles vor agrea un astfel de plan pentru Ucraina, Chișinăul ar putea lua în calcul soluții alternative pentru o aderare rapidă.

„Dacă există soluții intermediare, cred ele sunt binevenite. Dar nici măcar autoritățile din Ucraina n-au o claritate concretă, fiindcă oricum este legat de planul de pace care se negociază acum. Și înțeleg – nu cunosc detaliile, aceste discuții sunt confidențiale – că face parte din planul ăsta de pace și, în funcție de ce înțelegere și cât de repede se ajunge la această înțelegere, asta ar fi fost una din căi de aderare”, a declarat Alexandru Munteanu.

Prim-ministrul a mai spus că obiectivul Republicii Moldova este să devină membră UE cu drepturi depline. În același timp, oficialul a menționat că, în cazul în care Bruxelles-ul va conveni asupra unei aderări „parțiale” a Ucrainei, și Republica Moldova ar putea lua în considerare soluții alternative.

„Comisia (Comisia Europeană – n. r.) ne-a spus că, dacă se ajunge la așa o soluție, Republica Moldova va face parte din această soluție. Dar iarăși, pe noi ne interesează parcursul nostru de a deveni un membru cu drepturi depline. Și asta, de fapt, este obiectivul nostru. Restul, sigur, în momentul în care se ia o decizie politică, noi putem să ne gândim și la alte soluții intermediare”, a spus șeful Executivului.

Precizăm că, pe 10 februarie, Politico a scris, citând diplomați și oficiali europeni, că UE elaborează un plan fără precedent care ar putea permite Ucrainei să obțină o formă de aderare parțială la blocul comunitar în 2027, înainte de finalizarea tuturor reformelor necesare. Scopul acestui plan este să ofere Ucrainei timpul necesar pentru implementarea reformelor complexe, reducând în același timp riscul ca țara să își piardă încrederea în perspectiva aderării și să se îndepărteze de Vest.

Totodată, ideea unei aderări rapide a Ucrainei la Uniunea Europeană în 2027 este inclusă în proiectul unui acord de pace elaborat de Kiev împreună cu partenerii săi internaționali.

Ucraina a obținut statutul de țară candidată la aderarea la UE în iunie 2022, împreună cu Republica Moldova. Cele două state au început oficial, pe 25 iunie 2024, negocierile de aderare, iar în septembrie 2025 au finalizat procesul de screening bilateral.

Următoarea etapă este deschiderea negocierilor pe clustere, ceea ce necesită acordul tuturor celor 27 de state membre ale UE. Ungaria se opune însă deschiderii clusterelor cu Ucraina, iar blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care, în prezent, merge în tandem cu Ucraina în procesul de integrare europeană.

Autoritățile de la Budapesta, în frunte cu prim-ministrul Viktor Orban, susțin, între altele, că inițierea negocierilor cu Ucraina, aflată sub invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, ar putea atrage UE în război și ar deturna fonduri ale contribuabililor europeni.

În timp ce deschiderea oficială a clusterelor rămâne blocată, Bruxellesul a anunțat în decembrie 2025 că va începe discuții la nivel tehnic cu Republica Moldova pe trei clustere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”.

În februarie, într-un interviu acordat Euractiv, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că Republica Moldova este deschisă să accelereze procesul de aderare la UE, chiar dacă acest lucru ar presupune, inițial, o formă de aderare fără drepturi depline. Oficialul a afirmat că Chișinăul este dispus să ia în considerare „idei creative” pentru a scurta procesul.

În ceea ce privește Ucraina, Politico menționează că UE analizează mai multe opțiuni pentru a depăși eventualele blocaje în implementarea planului de aderare parțială, inclusiv posibile evoluții politice interne în Ungaria sau activarea mecanismelor prevăzute de articolul 7 din Tratatul UE, care permit suspendarea anumitor drepturi ale unui stat membru.