Andrei Mardari / NewsMaker

„Avem divergențe în abordări”. Tofilat, despre motivele care l-ar fi determinat să-și dea demisia de la șefia CFM

Oleg Tofilat susține că este îngrijorat de continuitatea activităților la întreprinderea „Calea Ferată din Moldova” (CFM) și că sunt necesare cel puțin două condiții pentru a asigura șefia. El a adăugat că „instrumentele corporative, de care dispune administratorul CFM, nu sunt suficiente pentru a satisface aceste condiții”. Potrivit lui Tofilat, „atunci când întreprinderea se află în pericol, iar managerul și factorii superiori de decizie nu pot agrea o viziune comună de remediere”, managerul este obligat să-și prezinte demisia. 

Pe 4 februarie, Oleg Tofilat a venit cu precizări pe rețelele de socializare despre motivele care l-ar fi determinat să-și dea demisia de la șefia întreprinderii „Calea Ferată din Moldova”. Ar fi vorba despre 3 motive.

Sunt profund îngrijorat de continuitatea activităților. Sunt necesare cel puțin două condiții pentru a o asigura: Lichiditate – activele circulante trebuie să depășească obligațiunile curente cu 2-3 luni; Proficiența operațională – veniturile anuale să fie superioare cheltuielilor”, a menționat Tofilat.

El a adăugat că „instrumentele corporative, de care dispune administratorul CFM, nu sunt suficiente pentru a satisface aceste condiții”.

Măsurile ce se impun – capitalizarea, garantarea creditelor, vânzarea activelor ne-operaționale, eșalonarea obligațiunilor fiscale, alocările bugetare anuale pentru infrastructură și transport călători – sunt la latitudinea factorilor de decizie politici. Și ele nu vin nici în timpul, nici în măsura necesară”, a comunicat Tofilat.

Al doilea motiv, potrivit lui Tofilat, este „incoerența viziunilor privind riscurile, prioritățile și acțiunile între politic și corporativ”.

Avem câteva divergențe esențiale în abordări: Calea Ferată e o afacere sau un serviciu de interes public? Altfel zis trebuie să se întrețină de sine stătător sau să aibă contribuții de la buget? În viziunea mea, circa 20% din veniturile sectorului feroviar trebuie să vină din buget. La moment e 0. Astfel orice reducere a cererii de transport duce la dificultăți în achitări. (…) Care este independența decizională a administratorului CFM (sau altor întreprinderi mari) în activitățile sale? În ce măsură poate decide asupra tarifelor, logisticii operaționale, cooperării cu mediul de afaceri? E necesar de coordonat orice pas cu consiliul de administrație, fondator, minister, guvern sau pot fi stabilite împuterniciri clare și un sistem de notificare și raportare? În domeniul corporativ este esențial să poți adopta decizii repede și consecvent, altfel ești irelevant și necompetitiv”, a adăugat Tofilat.

Al treilea motiv, a comunicat Tofilat, este „lipsa oricărei protecții față de ingerințele adverse ale „justiției” și „organelor de control””.

Rapoartele din ultimii cinci ani de la inspecția financiară sunt între inept și criminal. Am contestat vehement prestația mizerabilă a inspectorilor din martie 2023 – la conducerea inspecției financiare, la Ministerul Finanțelor, la Parlament. Am solicitat audieri publice a „constatărilor”, am solicitat anularea prescripțiilor abuzive – zero efect până azi. Prestația organelor de securitate și anchetă o găsesc execrabilă, în cei aproape trei ani cât am condus CFM. Nu știu dacă doar la CFM așa, dar am impresia că organele fac totul pentru a complica și compromite lucrul meu ca administrator și nimic pentru a mă susține în revitalizarea întreprinderii. Am formulat sesizări privind atacuri concertate asupra mea și a colegilor, începând cu 2021. Am raportat cazuri concrete de riscuri și activități nocive – fără efect până azi”, a scris Tofilat.

Și atunci când întreprinderea se află în pericol, iar managerul și factorii superiori de decizie nu pot agrea o viziune comună de remediere – consider că un manager responsabil este obligat să-și prezinte demisia, a declarat Tofilat.

Voi prezenta un raport de activitate în curând – și chiar sunt mândru de reușitele CFM din ultimii trei ani. (…) În acești trei ani am reușit împreună să demonstrăm că la CFM se poate altfel, că CFM poate fi o resursă, nu doar o problemă pentru societate. Am toată deschiderea și dorința de a-mi ajuta succesorul să izbutească mai mult decât mine. Sunt sigur că prin viziune și coerență noua conducere CFM – împreună cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Guvernul – are toate premisele de a remedia problemele temporare cu care ne ciocnim, dar și de a atinge obiectivele strategice de modernizare a sectorului feroviar”, a conchis Oleg Tofilat.

***

Pe 29 ianuarie 2024, Oleg Tofilat a demisionat din funcția de director al întreprinderii „Calea Ferată din Moldova”.

Tofilat a preluat funcția de director al CFM în mai 2021. Oleg Tofilat este economist de profesie. Anterior a activat în calitate de expert internațional în transporturi și administrare publică.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Marea Britanie a interceptat o navă din „flota fantomă” a Rusiei în Canalul Mânecii

Un petrolier din așa-numită „flotă fantomă” a Federației Ruse a fost interceptat de autoritățile Marii Britanii, în Canalul Mânecii. Operațiunea a avut loc în dimineața de 14 iunie, transmite BBC.

Operațiunea, care a durat șase ore, a implicat militari ai Corpului Pușcașilor Marini Regali și ofițeri specializați ai Agenției Naționale pentru Combaterea Criminalității, sprijiniți de Forțele Aeriene Regale. Aceștia au urcat la bordul petrolierului Smyrtos.

Misiunea a fost susținută de aeronave ale aviației navale britanice, de un avion de patrulare maritimă P-8 al RAF și de navele HMS Sutherland și HMS Ledbury.

Petrolierul Smyrtos navighează sub pavilion camerunez și se află în prezent ancorat în Canalul Mânecii, potrivit datelor platformei Marine Traffic.

Ministerul britanic al Apărării a precizat că operațiunea s-a desfășurat în strânsă cooperare cu autoritățile franceze.

Potrivit instituției, nava a fost reținută și va rămâne sub supraveghere în largul coastei sudice a Marii Britanii pe durata investigațiilor. Autoritățile britanice susțin că intervenția a avut loc în apele teritoriale ale Marii Britanii și a fost efectuată în conformitate cu legislația națională și internațională.

Prim-ministrul Keir Starmer a declarat că a ordonat personal interceptarea petrolierului.

Această operațiune reușită reprezintă o nouă lovitură dată Rusiei și transmite un mesaj clar celor care contribuie la finanțarea războiului lui Putin împotriva Ucrainei: nu le vom permite să acționeze fără consecințe”, a scris premierul britanic pe platforma X.

Ministrul britanic al Apărării, Dan Jarvis, a afirmat că Rusia se bazează pe „flota fantomă” pentru a-și finanța războiul din Ucraina, iar măsurile luate de Londra afectează direct această sursă de venit.

Moscova utilizează o rețea de petroliere cu structuri de proprietate opace – denumită „flota fantomă” – pentru a evita sancțiunile internaționale impuse exporturilor sale de petrol.

Potrivit Ministerului britanic al Apărării, această flotă, formată din peste 700 de nave și responsabilă de transportul a aproximativ 75% din petrolul rusesc aflat sub sancțiuni, reprezintă o componentă esențială a mecanismului prin care Kremlinul își finanțează activitățile.

Până în prezent, Marea Britanică a impus sancțiuni împotriva a peste 500 de astfel de nave.

Măsurile restrictive le interzic accesul în porturile britanice și blochează furnizarea de servicii financiare, de asigurare sau de brokeraj de către companii și cetățeni britanici pentru navele implicate în transportul petrolului rusesc.

Pe 1 iunie, Franța, cu sprijinul Regatului Unit, a reținut în Oceanul Atlantic un petrolier rusesc aflat pe listele de sancțiuni și suspectat că face parte din „flota fantomă” a Rusiei.

Nava Tagor a fost interceptată la aproximativ 400 de mile marine (peste 700 de kilometri) vest de peninsula Bretania. Potrivit autorităților franceze, aceasta naviga sub un pavilion fals.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: