Mai puține instrumente, mai multă eficiență: ghidul IMM-urilor pentru un ecosistem digital potrivit

Pentru IMM-urile din Republica Moldova, digitalizarea nu mai este o opțiune pentru viitor, ci o necesitate de prezent. Clienții caută, compară și cumpără deja online, iar companiile se confruntă cu un număr tot mai mare de platforme care promit să le ajute să țină pasul. Adevărata provocare nu este să adopte cât mai multă tehnologie, ci să aleagă acele instrumente care pot produce rezultate concrete: de la a fi găsit și a transforma interesul într-o vânzare, până la livrarea comenzii și revenirea clientului.

Digitalizarea nu înseamnă să fii prezent peste tot

În mediul digital există câte un instrument pentru aproape orice: publicitate, rețele sociale, plăți, gestionarea stocurilor, date despre clienți, livrare, analiză sau programe de fidelizare. Pentru un antreprenor care se ocupă deja de furnizori, angajați, clienți și operațiunile de zi cu zi, adăugarea continuă de noi platforme poate deveni rapid o povară, în loc să fie un avantaj.

De aceea, digitalizarea nu ar trebui să însemne acumularea de instrumente, ci alegerea celor potrivite. Iar punctul de pornire este o întrebare simplă: ce problemă vrem să rezolvăm? Pentru unele afaceri, provocarea este vizibilitatea. Pentru altele, este vorba despre un proces complicat de plasare a comenzilor, opțiunile limitate de livrare sau dificultatea de a transforma cumpărătorii ocazionali în clienți fideli. Un ecosistem digital bine construit ar trebui să răspundă acestor nevoi concrete și să facă afacerea mai eficientă.

Pentru IMM-urile din Moldova, marketplace-urile locale pot deveni o componentă importantă a acestui ecosistem. O astfel de platformă poate funcționa ca o extensie digitală a magazinului fizic, ajutând afacerile locale să ajungă la consumatori care caută deja produse online.

De la magazinul din cartier la telefonul clientului

Digitalizarea nu înseamnă să o iei de la zero. În multe cazuri, înseamnă să extinzi ceea ce funcționează deja. O brutărie poate prelua comenzi în avans online. Un magazin de materiale și unelte din cartier poate oferi livrare clienților din apropiere. Un producător local își poate prezenta produsele într-un marketplace și poate ajunge la consumatori dincolo de cei care trec întâmplător pe lângă magazinul său.

Aici marketplace-urile locale pot avea un rol important. În loc ca fiecare afacere mică să fie nevoită să-și creeze propriul site, să-și construiască de la zero o audiență și să dezvolte separat fiecare componentă a infrastructurii digitale, un marketplace poate reuni mai multe dintre aceste funcții într-un singur spațiu.

Pentru IMM-urile din Moldova, aceasta poate fi o modalitate practică de a-și consolida prezența online, fără să-și piardă atenția de la ceea ce știu să facă cel mai bine: să-și servească clienții și să-și dezvolte afacerea. Scopul nu este să înlocuiască magazinul fizic. Este să-i ofere o nouă ușă către client.

Patru pași pentru un ecosistem digital eficient

Un ecosistem digital poate fi privit prin cele patru etape principale ale parcursului clientului: vizibilitate, achiziție, livrare și relația cu clientul.

1. Vizibilitate: fă-ți afacerea ușor de găsit

Înainte ca un client să cumpere de la tine, trebuie să te găsească. Un magazin fizic poate avea o reputație foarte bună în cartierul său, însă aceasta nu se transferă automat în mediul online. Un profil digital actualizat, prezența în rețelele sociale, optimizarea pentru motoarele de căutare și listarea produselor pe platformele relevante pot ajuta o afacere să devină mai ușor de găsit.

Pentru IMM-urile locale, proximitatea rămâne importantă. În era livrărilor rapide, clienții nu caută doar un anumit produs, ci unul disponibil în apropiere și care poate ajunge la ei într-un timp scurt. Un marketplace local poate reduce această distanță, conectând afacerile și produsele lor cu consumatorii care caută deja ceva de cumpărat.

2. Achiziție: transformă interesul într-o cumpărătură

Să fii găsit este doar jumătate din drum. Odată ce clientul a descoperit un produs, procesul de cumpărare trebuie să fie cât mai simplu. Un proces de plată complicat, informații neclare despre produs, opțiuni limitate de plată sau incertitudinea privind livrarea pot transforma rapid interesul într-o comandă abandonată. Magazinele online, listările pe marketplace-uri, serviciile de tip „comandă online și ridică din magazin” și publicitatea integrată în platforme pot elimina o parte dintre aceste obstacole.

Pentru IMM-uri, platformele care reunesc mai multe funcții într-un singur loc pot fi deosebit de utile, deoarece reduc numărul sistemelor separate care trebuie administrate. Obiectivul este simplu: mai puține clickuri, întrebări și mai puține motive pentru care clientul să renunțe.

3. Livrare: ajungi la client fără să construiești totul de la zero

Odată plasată comanda, experiența clientului nu se încheie. Livrarea produsului în condiții bune și la timp poate fi una dintre cele mai mari provocări operaționale pentru o afacere mică. Crearea unei flote proprii sau a unei întregi infrastructuri logistice nu este o soluție realistă pentru fiecare IMM. Platformele de livrare la cerere și serviciile externe de logistică pot oferi o alternativă, permițând companiilor să utilizeze infrastructură care există deja.

Un magazin local poate livra clienților din apropiere fără să întrețină o flotă proprie. O brutărie sau un restaurant poate ajunge la clienți care nu se pot deplasa. Un magazin specializat își poate extinde aria de deservire fără să deschidă o nouă locație fizică. Tehnologia nu trebuie să facă o afacere locală mai puțin locală. Poate pur și simplu să o ajute să servească mai mulți oameni.

4. Relația cu clientul: transformă prima comandă într-un motiv de revenire

Câștigarea unui client este doar începutul. Pentru un IMM, la fel de important ca atragerea de cumpărători noi este să-i convingă pe cei existenți să revină. Programele de fidelizare, ofertele personalizate, comunicarea automatizată și notificările privind disponibilitatea produselor pot transforma o achiziție ocazională într-o relație de durată. Instrumentele digitale pot oferi, de asemenea, informații valoroase despre comportamentul clienților. Ce produse caută? Când cumpără? Ce oferte îi determină să revină? Pentru o afacere mică, astfel de informații pot transforma digitalizarea dintr-un simplu canal de vânzări într-un instrument care ajută antreprenorul să ia decizii mai bune.

Moldova face parte dintr-o schimbare mai amplă la nivel european

Ceea ce se întâmplă în Moldova reflectă o transformare mult mai amplă care are loc în Europa. Consumatorii au un stil de viață tot mai aglomerat și mai puțin previzibil. În marile orașe, traficul, timpul petrecut în drum spre serviciu și aglomerația urbană influențează modul în care oamenii fac cumpărături și timpul pe care îl au la dispoziție. Confortul și rapiditatea devin tot mai mult parte din așteptările clienților.

Pentru IMM-uri, acest context creează atât presiune, cât și oportunități. Instrumentele digitale pot face mai simplă descoperirea unei afaceri, mai rapidă plasarea unei comenzi și mai comodă primirea acesteia. În același timp, ele pot ajuta afacerile mici să concureze într-un mediu în care companiile mari au avut în mod tradițional avantaje în ceea ce privește tehnologia, acoperirea și infrastructura. Dar digitalizarea nu elimină avantajele afacerilor locale. O brutărie din cartier își cunoaște clienții. Un magazin local își înțelege comunitatea. Un mic producător are o poveste și o identitate care nu pot fi reproduse cu ușurință de o companie internațională de mari dimensiuni. Oportunitatea constă în combinarea acestor avantaje cu beneficiile tehnologiei. Viitorul comerțului nu înseamnă neapărat fizic versus digital. Înseamnă, tot mai mult, fizic și digital care funcționează împreună.

Mai puține instrumente, dar mai bine alese

Provocarea pentru antreprenorii din IMM-uri în următorii ani nu va fi lipsa instrumentelor digitale. Dimpotrivă, vor exista probabil prea multe. Afacerile care vor avea cel mai mult de câștigat nu vor fi neapărat cele care folosesc cele mai multe platforme. Vor fi cele care aleg instrumentele ce le fac cu adevărat mai ușor de găsit, mai ușor de cumpărat de la ele, mai ușor de livrat și mai ușor de ales din nou.

Pentru IMM-urile din Moldova, marketplace-urile locale pot face parte din această tranziție, oferind o cale suplimentară către clienți și ajutând afacerile să participe la economia digitală fără să fie nevoite să construiască singure fiecare componentă.

Digitalizarea nu ar trebui să schimbe ceea ce face o afacere locală unică. Ar trebui să-i amplifice avantajele. Un ecosistem digital bine construit nu transformă o afacere mică într-o companie de tehnologie. Îi oferă antreprenorului mai mult timp, clientului mai multă comoditate și afacerii locale șanse mai bune de a concura. În cele din urmă, obiectivul nu este mai multă tehnologie. Este o afacere mai bună, susținută de tehnologia potrivită.

Despre Glovo

Glovo este o platformă tehnologică de top care conectează clienții, companiile și curierii, oferind servicii la cerere din mai multe categorii, de la restaurante locale, magazine alimentare și supermarketuri până la magazine și branduri de retail. În calitate de pionier în Quick Commerce, următoarea generație a comerțului electronic, viziunea Glovo este de a construi cea mai mare piață online, oferind tuturor acces, în doar câteva minute, la produsele și serviciile disponibile în orașul lor. Fondată în 2015 la Barcelona, compania activează în 22 de țări din Europa, Asia Centrală și Africa. Pentru mai multe informații despre Glovo, accesați https://about.glovoapp.com/

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alerta cu bombă de la Aeroportul Chișinău, falsă. Activitatea a fost reluată

Alerta cu bombă semnalată la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, joi, 2 octombrie, a fost falsă. Anunțul a fost făcut de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

„Verificările efectuate de echipele specializate au fost finalizate, iar alerta semnalată la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău nu s-a confirmat”, a transmis IGPF într-un comunicat.

Potrivit instituției, activitatea aeroportului a fost reluată în regim normal, iar pasagerii își pot continua călătoriile.

Poliția de Frontieră le recomandă pasagerilor să verifice în timp real statutul zborurilor pe panoul online al aeroportului și să urmărească informațiile oficiale.

Instituția a precizat că, împreună cu structurile responsabile de securitate, continuă să aplice măsuri de prevenire a situațiilor care ar putea pune în pericol siguranța cetățenilor și securitatea statului.

Precizăm că, după semnalarea alertei cu bombă, la aeroport au intervenit subdiviziunile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne pentru efectuarea verificărilor necesare. Accesul în terminal și procedurile de înregistrare au fost suspendate pe durata verificărilor, iar autoritățile au avertizat că programul zborurilor ar putea suferi modificări.

În acest context, zborurile spre Istanbul (TK274), Frankfurt (LH1559) și Viena (OS718) au înregistrat întârzieri.

Tudor Mardei | NewsMaker

„Gazele în Moldova nu sunt cele mai scumpe din Europa”. Ministrul Energiei și ANRE explică de ce

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, și Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) resping informațiile potrivit cărora Republica Moldova ar avea cel mai scump gaz din Europa. Autoritățile susțin că astfel de comparații nu țin cont de diferențele dintre perioadele analizate, mecanismele de formare și compensare a prețurilor și componentele incluse în tarife. Potrivit datelor Eurostat pentru semestrul al doilea al anului 2025, prețul plătit de consumatorii casnici din Republica Moldova era de 9,47 eurocenți/kWh, față de 12,28 eurocenți/kWh – media Uniunii Europene.

„Gazele în Moldova NU sunt cele mai scumpe din Europa”, a scris Dorin Junghietu pe Facebook.

Potrivit oficialului, cele mai recente date comparative disponibile ale Eurostat, pentru semestrul al doilea al anului 2025, arată că gospodăriile din Republica Moldova au plătit 9,47 eurocenți pentru un kWh de gaz, cu toate taxele incluse. Media în Uniunea Europeană a fost de 12,28 eurocenți/kWh.

„Astfel, valoarea înregistrată pentru Republica Moldova în această comparație este cu aproximativ 23% sub media UE”, a menționat„ ministrul Energiei.

În clasamentul celor 30 de țări europene incluse în comparator, Republica Moldova se află pe locul 17, potrivit lui Junghietu. Prețuri mai mari decât în Moldova au fost înregistrate în 13 țări, printre care Germania, Franța, Italia, Austria, Irlanda, Portugalia, Danemarca, Țările de Jos și Suedia.

„O asemenea comparație trebuie făcută pe baza unor date verificabile, utilizând aceeași perioadă, aceeași categorie de consum și aceeași metodologie”, a subliniat ministrul.

Ministrul Energiei a declarat că, deși prețul gazelor rămâne o problemă importantă pentru gospodării, comparațiile publice trebuie să se bazeze pe date comparabile.

„Nu ignorăm impactul facturilor asupra gospodăriilor și nici responsabilitatea de a menține energia cât mai accesibilă. Dar tocmai pentru că vorbim despre un subiect atât de sensibil, comparațiile trebuie făcute corect, iar informațiile prezentate public trebuie să corespundă datelor”, a declarat Dorin Junghietu.

Ce spune ANRE

La rândul său, ANRE a transmis că prețul gazelor din Republica Moldova a crescut ca urmare a majorării costurilor de achiziție de pe piețele externe. În februarie 2026, costul de achiziție era de 38 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 404 euro pentru 1.000 de metri cubi. Pentru gazele incluse în prețurile în vigoare din 1 octombrie, acesta a ajuns la 79 de euro/MWh, adică aproximativ 840 de euro pentru 1.000 de metri cubi.

ANRE a explicat faptul că prețurile din diferite țări nu pot fi comparate direct fără a ține cont de mecanismele de plafonare și compensare, precum și de componentele incluse în tarif. În unele state, de exemplu, prețurile sunt plafonate, iar diferențele sunt acoperite din bugetul public.

„Comparația prețului stabilit în Republica Moldova, fără aplicarea impactului compensațiilor, cu prețurile din țările unde deja se aplică mecanisme de plafonare, nu este corectă”, susține Agenția.

ANRE a mai precizat că unele comparații publicate online includ doar prețul gazului ca produs, fără costurile pentru transport, distribuție și furnizare, în timp ce prețul din Republica Moldova include toate aceste componente.

ANRE a amintit că Republica Moldova nu produce gaze naturale și este dependentă integral de importuri, fiind astfel afectată direct de evoluția prețurilor internaționale.

Totodată, autoritatea a precizat că tarifele reglementate din Moldova sunt stabilite în baza unor prognoze de achiziție pentru o perioadă mai lungă, în timp ce în unele state europene prețurile sunt actualizate lunar. Din acest motiv, ANRE susține că o comparație mai exactă a prețului aprobat în Moldova de la 1 octombrie ar trebui făcută cu prețurile practicate în alte țări în lunile de iarnă.

***

Amintim că ANRE a aprobat pe 28 septembrie majorarea tarifului pentru consumatorii casnici. Astfel, începând cu 1 octombrie, un metru cub de gaz costă 26,14 lei, cu TVA inclus, față de 20,30 lei anterior.

Tudor Mardei / Newsmaker

Adăposturi la punctele de trecere moldo-ucrainene, după atacurile rusești. Misail-Nichitin: „Permit angajaților și civililor să ajungă în câteva secunde”

Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că în apropierea punctelor de trecere a frontierei moldo-ucrainene au fost amenajate adăposturi și că a început relocarea unor zone de control, în contextul atacurilor rusești din Ucraina produse în apropierea graniței Republicii Moldova. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 1 octombrie a podcastului „Raport”.

„Au fost amenajate niște adăposturi în imediata apropiere a punctului de trecere a frontiere, care permite ca angajații și civilii care se află acolo, în câteva secunde, să ajungă în acest adăpost. Totodată au fost demarate și o serie de relocări din punctele de control comune moldo-ucrainene, astfel încât să asigurăm o protecție mai mare, atât angajaților, cât și cetățenilor la traversarea punctelor de trecere. Am început în special cu punctele de trecere cu risc mai mare, acolo unde au fost deja astfel de incidente. Și ne propunem ca toate punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene să fie dotate cu astfel de spații – proces care va dura și în următoarea perioadă”, a declarat Daniella Misail-Nichitin.

Oficiala a menționat că măsurile au fost luate pentru a spori protecția angajaților Poliției de Frontieră și ai Serviciului Vamal, precum și a cetățenilor care se află în punctele de trecere a frontierei.

Între timp, într-un interviu pentru Europa Liberă, viceministrul ucrainean pentru Dezvoltarea Comunităților și Teritoriilor, Serhii Derkaci, a declarat că Ucraina și Republica Moldova lucrează la crearea unor noi puncte de trecere a frontierei, după ce trei puncte existente de la granița moldo-ucraineană au fost grav avariate sau distruse în urma atacurilor rusești.

Potrivit oficialului ucrainean, noile puncte, descrise drept „pilot”, ar urma să fie operaționale în aproximativ trei luni și să fie construite pe partea moldovenească a frontierei. Kievul propune puncte de control comune și este dispus, dacă va fi necesar, să instaleze pe teritoriul Republicii Moldova „module mobile” pentru infrastructura de frontieră.

Derkaci a spus că cele două țări elaborează o foaie de parcurs pentru acest proiect și au făcut deja un schimb de scrisori în acest sens. El a menționat că Ucraina dispune deja de infrastructură similară la frontiera cu Polonia.

***

Precizăm că, în ultimele luni, armata rusă a lansat mai multe atacuri cu drone asupra unor obiective din Ucraina situate în apropierea frontierei cu Republica Moldova. În august și septembrie, autoritățile au raportat atacuri asupra unor puncte de trecere ucrainene aflate în vecinătatea graniței moldovenești, inclusiv la Tabachi, Vynohradivka și Starokozace, ceea ce a dus la suspendarea temporară a activității unor puncte de trecere și la evacuarea persoanelor aflate în zonă.

MAIA

Banii promiși fermierilor pentru 2026 merg la datorii din 2025? Producătorii de sfeclă de zahăr amenință cu proteste. Slusari: „Am rămas șocat”

Fondurile nevalorificate în cadrul unor forme de subvenționare vor fi redistribuite pentru finanțarea cererilor de plăți complementare depuse de fermieri în 2025, anunță Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Potrivit instituției, decizia vizează peste 3.700 de fermieri. Directorul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, contestă procedura și susține că redistribuirea lasă fără finanțare măsuri prevăzute pentru 2026 în Programul strategic al politicii agricole pentru perioada 2026–2030 (PSPA), aprobat anterior de Guvern și prezentat drept unul dintre principalele instrumente de sprijin pentru agricultură. În același timp, cultivatorii de sfeclă de zahăr cer acordarea subvențiilor prevăzute pentru acest an și avertizează că, în lipsa unei soluții, se vor alătura protestelor agricultorilor.

Decizia a fost luată la cea de-a doua ședință a Comitetului național de monitorizare a implementării Programului strategic al politicii agricole pentru perioada 2026–2030 (PSPA), care a avut loc astăzi, 2 octombrie. Ședința a fost deschisă de ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, care conduce comitetul.

Potrivit Ministerului, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a prezentat informații despre gestionarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, precum și despre implementarea deciziilor luate la ședința precedentă. Propunerile de redistribuire au fost examinate în baza informațiilor AIPA și în temeiul rectificării Legii bugetului de stat.

„S-a decis redistribuirea mijloacelor financiare identificate ca nevalorificate în cadrul unor forme de subvenționare alocate din FNDAMR, către forma de subvenționare plați complementare, pentru subvenționarea cererilor depuse de către fermieri în anul 2025, având un impact major asupra unui număr de peste 3 720 fermieri”, a comunicat instituția.

Comunicatul Ministerului nu precizează suma totală redistribuită și nici dacă măsurile de sprijin prevăzute în PSPA pentru 2026 vor fi finanțate din alte surse.

Slusari: datoriile trebuie achitate, dar angajamentele pentru 2026 trebuie respectate

Într-o discuție cu NewsMaker, Alexandr Slusari a declarat că nu pune la îndoială necesitatea achitării datoriilor față de agricultori. Obiecția sa ține de respectarea angajamentelor asumate de Guvern pentru anul 2026 și de procedura de redistribuire a banilor.

Potrivit lui Slusari, PSPA prevede pentru acest an plăți directe inclusiv pentru producătorii de sfeclă, legume și lapte, sprijin pentru agricultura ecologică, precum și subvenționarea primelor de asigurare. El susține că aceste măsuri rămân prevăzute în hotărârea Guvernului, dar nu vor mai fi finanțate în urma deciziei comitetului.

„Eu nu pun la îndoială că datoriile trebuie să fie achitate. Dar, totodată, statul și-a asumat niște angajamente față de alți agricultori în 2026”, a declarat Slusari pentru NM.

Slusari consideră că autoritățile ar fi trebuit să modifice mai întâi hotărârea Guvernului și să anunțe public ce măsuri nu vor mai fi finanțate, înainte de a redistribui fondurile.

„Cert este că PSPA-ul în acest an prevede finanțarea mai multor măsuri și pe fiecare măsură a fost rezervată suma. De exemplu, pe sfeclă – 40 de milioane, pe agricultură ecologică – 28 de milioane, pe legume – 40 de milioane, pe asigurări – 100 de milioane. Toate aceste lucruri au fost aprobate prin hotărâre de Guvern și nimeni, până în ziua de azi, nu a anulat”, a mai declarat directorul executiv al „Forța Fermierilor”.

În opinia sa, statul trebuia fie să găsească banii necesari, fie să modifice programul și să le explice agricultorilor că nu poate finanța măsurile promise. Potrivit lui Slusari, la ședința precedentă a comitetului, din septembrie, AIPA anunțase că pregătește lansarea apelurilor de finanțare pentru măsurile prevăzute în 2026, iar graficul acestora urma să fie aprobat la următoarea ședință.

„Nu a trecut nicio lună și ei vin și zic gata, prin decizia asta, tot ce e prin PSPA nu e valabil și noi redistribuim banii pentru achitarea datoriilor, nefăcând modificare în hotărârea Guvernului. Din punctul meu de vedere, cei care au votat astăzi la comitet această redistribuire, fără modificarea hotărârii Guvernului, au încălcat legea. (…) Sincer, eu un pic am rămas șocat de modalitatea, de procedura care a fost folosită și atitudinea lejeră față de legislația în vigoare. Vrea ministerul – respectă PSPA-ul, nu vrea – nu respectă, fără ca măcar să modifice”, a mai declarat Slusari.

Producatorii de sfeclă de zahăr cer subvențiile promise și amenință cu proteste

Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) solicită, la rândul său, alocarea urgentă a plăților cuplate pentru sfecla de zahăr, prevăzute pentru 2026. Asociația a adresat o solicitare Guvernului, Ministerului Agriculturii și AIPA, după ce, potrivit acesteia, fermierii au înțeles din recenta întrevedere cu ministrul că subvențiile nu vor fi acordate.

APSZM precizează că acest sprijin le-a fost promis cultivatorilor timp de trei ani. Potrivit asociației, PSPA, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 288/2026, prevede, începând cu acest an, plăți cuplate la hectar pentru sfecla de zahăr, cu un buget de 40 de milioane de lei.

„De trei ani ni se spune să mai avem răbdare, că sprijinul va veni. Am avut încredere, am semănat, am investit și am continuat să muncim, inclusiv în ani în care natura ne-a luat o bună parte din recoltă. Acum subvențiile sunt, în sfârșit, prevăzute în acte, dar ni se spune că s-ar putea să nu le primim. Fermierii se simt abandonați. Nu vrem să ieșim în stradă, vrem să fim pe câmp și să producem, dar răbdarea oamenilor are o limită”, a declarat Alexei Chiriac, președintele Asociației.

***

Amintim, Programul Strategic al Politicii Agricole 2026 – 2030 a intrat în vigoare în iunie 2026. Guvernul promitea, atunci, că PSPA va aduce noi oportunități de finanțare pentru fermieri. Pentru 2026, Ministerul Agriculturii promitea atunci că vor fi lansate intervenții dedicate sectorului vegetal și zootehnic, precum și măsuri de sprijin pentru irigații, agricultura ecologică, tinerii fermieri și fermele de familie.

Andrei Mardari || NewsMaker

Cunoașterea limbii române, obligatorie pentru candidații la funcția de bașcan: CC a respins sesizarea PSRM

Candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei trebuie în continuare să cunoască limba română, potrivit deciziei Curții Constituționale, pronunțată pe 2 octombrie. Curtea a respins sesizarea celor 11 deputați socialiști, care au cerut verificarea constituționalității cerinței și declararea acesteia drept neconstituțională. Curtea a recunoscut, la rândul său, constituționalitatea prevederii.

Autorii sesizării au fost: Igor Dodon, Grigorii Uzun, Ala Ursu Antoci, Alla Pilipețcaia, Alla Darovannaia, Marcel Cenușa, Pavel Voicu, Bogdat Țîrdea, Grigore novac, Vlad Batrîncea și Vladimir Odnostalco. Aceștia au solicitat, pe 28 august, Curții Constituționale să verifice constituționalitatea expresiei „și română” din cuprinsul articolului 161 alineatul (4) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 325 din 8 decembrie 2022.

Menționăm că alineatul (4) al acestui articol prevede că „au dreptul de a fi aleși Bașcan al Găgăuziei, cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor vârsta de 35 de ani, a locuit sau locuiește permanent în unitatea administrativ-teritorială autonomă Găgăuzia nu mai puțin de 10 ani, cunoaște limbile găgăuză și română și îndeplinește condițiile prevăzute de prezentul cod”.

Autorii sesizării au solicitat Curții să declare neconstituțională prevederea de la articolul 161 alineatul (4) din Codul electoral, în partea ce ține de textul „și română”.

Curtea Constituțională a hotărât să respingă sesizarea privind controlul constituționalității textului „și română”. „Se recunoaște constituțional textul „și română” din articolul 161 alineatul (4) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 325 din 8 decembrie 2022″, a precizat Curtea. Hotărârea este definitivă, nu poate fi suspusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.

În timpul unui briefing de presă, președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat că „stabilirea condiției cunoașterii limbii române de către candidatul la funcția de guvernator nu poate fi considerată o condiție imprevizibilă, inclusiv de capacitatea guvernatorului de a comunica direct cu autoritățile centrale în limba oficială depinde funcționarea coerentă a statului și eficiența colaborării dintre autoritățile naționale și autoritățile unității teritoriale autonome”.

„Limba de stat constituie o valoare constituțională, un simbol al unității poporului și o parte integrantă a identității constituționale a Republicii Moldova. Această dimensiune constituțională nu încetează să opereze în Găgăuzia. (…) Această condiție se înscrie în regimul juridic general al funcțiilor de demnitate publică și corespunde, în același timp, unei necesități concrete de exercitate efectivă a mandatului și de comunicare interinstituțională”, a adăugat Manole.

***

Menționăm că, pe 15 noiembrie 2026, vor avea loc alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, zi în care vor fi aleși și deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: