Susține NM

Mai puține instrumente, mai multă eficiență: ghidul IMM-urilor pentru un ecosistem digital potrivit

  • P.

Pentru IMM-urile din Republica Moldova, digitalizarea nu mai este o opțiune pentru viitor, ci o necesitate de prezent. Clienții caută, compară și cumpără deja online, iar companiile se confruntă cu un număr tot mai mare de platforme care promit să le ajute să țină pasul. Adevărata provocare nu este să adopte cât mai multă tehnologie, ci să aleagă acele instrumente care pot produce rezultate concrete: de la a fi găsit și a transforma interesul într-o vânzare, până la livrarea comenzii și revenirea clientului.

Digitalizarea nu înseamnă să fii prezent peste tot

În mediul digital există câte un instrument pentru aproape orice: publicitate, rețele sociale, plăți, gestionarea stocurilor, date despre clienți, livrare, analiză sau programe de fidelizare. Pentru un antreprenor care se ocupă deja de furnizori, angajați, clienți și operațiunile de zi cu zi, adăugarea continuă de noi platforme poate deveni rapid o povară, în loc să fie un avantaj.

De aceea, digitalizarea nu ar trebui să însemne acumularea de instrumente, ci alegerea celor potrivite. Iar punctul de pornire este o întrebare simplă: ce problemă vrem să rezolvăm? Pentru unele afaceri, provocarea este vizibilitatea. Pentru altele, este vorba despre un proces complicat de plasare a comenzilor, opțiunile limitate de livrare sau dificultatea de a transforma cumpărătorii ocazionali în clienți fideli. Un ecosistem digital bine construit ar trebui să răspundă acestor nevoi concrete și să facă afacerea mai eficientă.

Pentru IMM-urile din Moldova, marketplace-urile locale pot deveni o componentă importantă a acestui ecosistem. O astfel de platformă poate funcționa ca o extensie digitală a magazinului fizic, ajutând afacerile locale să ajungă la consumatori care caută deja produse online.

De la magazinul din cartier la telefonul clientului

Digitalizarea nu înseamnă să o iei de la zero. În multe cazuri, înseamnă să extinzi ceea ce funcționează deja. O brutărie poate prelua comenzi în avans online. Un magazin de materiale și unelte din cartier poate oferi livrare clienților din apropiere. Un producător local își poate prezenta produsele într-un marketplace și poate ajunge la consumatori dincolo de cei care trec întâmplător pe lângă magazinul său.

Aici marketplace-urile locale pot avea un rol important. În loc ca fiecare afacere mică să fie nevoită să-și creeze propriul site, să-și construiască de la zero o audiență și să dezvolte separat fiecare componentă a infrastructurii digitale, un marketplace poate reuni mai multe dintre aceste funcții într-un singur spațiu.

Pentru IMM-urile din Moldova, aceasta poate fi o modalitate practică de a-și consolida prezența online, fără să-și piardă atenția de la ceea ce știu să facă cel mai bine: să-și servească clienții și să-și dezvolte afacerea. Scopul nu este să înlocuiască magazinul fizic. Este să-i ofere o nouă ușă către client.

Patru pași pentru un ecosistem digital eficient

Un ecosistem digital poate fi privit prin cele patru etape principale ale parcursului clientului: vizibilitate, achiziție, livrare și relația cu clientul.

1. Vizibilitate: fă-ți afacerea ușor de găsit

Înainte ca un client să cumpere de la tine, trebuie să te găsească. Un magazin fizic poate avea o reputație foarte bună în cartierul său, însă aceasta nu se transferă automat în mediul online. Un profil digital actualizat, prezența în rețelele sociale, optimizarea pentru motoarele de căutare și listarea produselor pe platformele relevante pot ajuta o afacere să devină mai ușor de găsit.

Pentru IMM-urile locale, proximitatea rămâne importantă. În era livrărilor rapide, clienții nu caută doar un anumit produs, ci unul disponibil în apropiere și care poate ajunge la ei într-un timp scurt. Un marketplace local poate reduce această distanță, conectând afacerile și produsele lor cu consumatorii care caută deja ceva de cumpărat.

2. Achiziție: transformă interesul într-o cumpărătură

Să fii găsit este doar jumătate din drum. Odată ce clientul a descoperit un produs, procesul de cumpărare trebuie să fie cât mai simplu. Un proces de plată complicat, informații neclare despre produs, opțiuni limitate de plată sau incertitudinea privind livrarea pot transforma rapid interesul într-o comandă abandonată. Magazinele online, listările pe marketplace-uri, serviciile de tip „comandă online și ridică din magazin” și publicitatea integrată în platforme pot elimina o parte dintre aceste obstacole.

Pentru IMM-uri, platformele care reunesc mai multe funcții într-un singur loc pot fi deosebit de utile, deoarece reduc numărul sistemelor separate care trebuie administrate. Obiectivul este simplu: mai puține clickuri, întrebări și mai puține motive pentru care clientul să renunțe.

3. Livrare: ajungi la client fără să construiești totul de la zero

Odată plasată comanda, experiența clientului nu se încheie. Livrarea produsului în condiții bune și la timp poate fi una dintre cele mai mari provocări operaționale pentru o afacere mică. Crearea unei flote proprii sau a unei întregi infrastructuri logistice nu este o soluție realistă pentru fiecare IMM. Platformele de livrare la cerere și serviciile externe de logistică pot oferi o alternativă, permițând companiilor să utilizeze infrastructură care există deja.

Un magazin local poate livra clienților din apropiere fără să întrețină o flotă proprie. O brutărie sau un restaurant poate ajunge la clienți care nu se pot deplasa. Un magazin specializat își poate extinde aria de deservire fără să deschidă o nouă locație fizică. Tehnologia nu trebuie să facă o afacere locală mai puțin locală. Poate pur și simplu să o ajute să servească mai mulți oameni.

4. Relația cu clientul: transformă prima comandă într-un motiv de revenire

Câștigarea unui client este doar începutul. Pentru un IMM, la fel de important ca atragerea de cumpărători noi este să-i convingă pe cei existenți să revină. Programele de fidelizare, ofertele personalizate, comunicarea automatizată și notificările privind disponibilitatea produselor pot transforma o achiziție ocazională într-o relație de durată. Instrumentele digitale pot oferi, de asemenea, informații valoroase despre comportamentul clienților. Ce produse caută? Când cumpără? Ce oferte îi determină să revină? Pentru o afacere mică, astfel de informații pot transforma digitalizarea dintr-un simplu canal de vânzări într-un instrument care ajută antreprenorul să ia decizii mai bune.

Moldova face parte dintr-o schimbare mai amplă la nivel european

Ceea ce se întâmplă în Moldova reflectă o transformare mult mai amplă care are loc în Europa. Consumatorii au un stil de viață tot mai aglomerat și mai puțin previzibil. În marile orașe, traficul, timpul petrecut în drum spre serviciu și aglomerația urbană influențează modul în care oamenii fac cumpărături și timpul pe care îl au la dispoziție. Confortul și rapiditatea devin tot mai mult parte din așteptările clienților.

Pentru IMM-uri, acest context creează atât presiune, cât și oportunități. Instrumentele digitale pot face mai simplă descoperirea unei afaceri, mai rapidă plasarea unei comenzi și mai comodă primirea acesteia. În același timp, ele pot ajuta afacerile mici să concureze într-un mediu în care companiile mari au avut în mod tradițional avantaje în ceea ce privește tehnologia, acoperirea și infrastructura. Dar digitalizarea nu elimină avantajele afacerilor locale. O brutărie din cartier își cunoaște clienții. Un magazin local își înțelege comunitatea. Un mic producător are o poveste și o identitate care nu pot fi reproduse cu ușurință de o companie internațională de mari dimensiuni. Oportunitatea constă în combinarea acestor avantaje cu beneficiile tehnologiei. Viitorul comerțului nu înseamnă neapărat fizic versus digital. Înseamnă, tot mai mult, fizic și digital care funcționează împreună.

Mai puține instrumente, dar mai bine alese

Provocarea pentru antreprenorii din IMM-uri în următorii ani nu va fi lipsa instrumentelor digitale. Dimpotrivă, vor exista probabil prea multe. Afacerile care vor avea cel mai mult de câștigat nu vor fi neapărat cele care folosesc cele mai multe platforme. Vor fi cele care aleg instrumentele ce le fac cu adevărat mai ușor de găsit, mai ușor de cumpărat de la ele, mai ușor de livrat și mai ușor de ales din nou.

Pentru IMM-urile din Moldova, marketplace-urile locale pot face parte din această tranziție, oferind o cale suplimentară către clienți și ajutând afacerile să participe la economia digitală fără să fie nevoite să construiască singure fiecare componentă.

Digitalizarea nu ar trebui să schimbe ceea ce face o afacere locală unică. Ar trebui să-i amplifice avantajele. Un ecosistem digital bine construit nu transformă o afacere mică într-o companie de tehnologie. Îi oferă antreprenorului mai mult timp, clientului mai multă comoditate și afacerii locale șanse mai bune de a concura. În cele din urmă, obiectivul nu este mai multă tehnologie. Este o afacere mai bună, susținută de tehnologia potrivită.

Despre Glovo

Glovo este o platformă tehnologică de top care conectează clienții, companiile și curierii, oferind servicii la cerere din mai multe categorii, de la restaurante locale, magazine alimentare și supermarketuri până la magazine și branduri de retail. În calitate de pionier în Quick Commerce, următoarea generație a comerțului electronic, viziunea Glovo este de a construi cea mai mare piață online, oferind tuturor acces, în doar câteva minute, la produsele și serviciile disponibile în orașul lor. Fondată în 2015 la Barcelona, compania activează în 22 de țări din Europa, Asia Centrală și Africa. Pentru mai multe informații despre Glovo, accesați https://about.glovoapp.com/

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

Cel puțin 33 de morți, după ce o bombă a lovit două autobuze în Kramatorsk. Sandu cere mai multă apărare pentru Ucraina

Cum să-ți gestionezi corect bugetul? TOP 5 recomandări pentru decizii financiare responsabile #LunaEducațieiFinanciare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

președinte.md

Grosu respinge speculațiile: Moldova nu va produce drone pentru Ucraina

Președinta Maia Sandu a declarat, pe 8 octombrie, că cea mai mare vulnerabilitatea a Moldovei este spațiul aerian, iar Guvernul lucrează la modificarea legii pentru ca „să putem produce aici, acasă” echipamente. Întrebat dacă la ședința cu ușile închise de la Parlament s-a discutat despre producerea internă a unor sisteme de apărare antiaeriană, speakerul Igor Grosu a spus că subiectul nu a fost abordat, dar a confirmat că Guvernul va veni cu o inițiativă legislativă. Totodată, Grosu a respins speculațiile că Moldova va produce drone pentru Ucraina. Amintim că, în luna iunie curent, Sandu declara că Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare și că Guvernul pregătește modificări legislative pentru a permite parteneriate public-private în industria de apărare.

„Se lucrează pe mai multe dimensiuni. Una dintre dimensiuni este ca să putem produce aici, acasă, și pentru asta Guvernul lucrează la modificarea legii. Cred că, în curând, această lege va fi transmisă în Parlament pentru aprobare. În același timp, din resursele noastre, din resursele partenerilor, procurăm aceste echipamente din exterior, acolo unde reușim să le găsim, pentru că este un rând mare la asemenea echipamente și nu întotdeauna noi suntem în fruntea acestui rând. Dar și astăzi am discutat despre importanța Republicii Moldova, despre faptul că noi suntem totuși într-o zonă mai vulnerabilă și de asta avem nevoie de mai mult sprijin ca să putem să le oferim mai multă protecție cetățenilor”, a declarat Maia Sandu jurnaliștilor la Moldova Security Forum.

În timpul declarațiilor, șefa statului a mai spus că „cea mai mare vulnerabilitate a noastră este spațiul aerian”. „Și aici prioritizăm și investițiile și acțiunile noastre și parteneriatele cu țările prietene”, a adăugat președinta.

Întrebat de jurnaliști dacă la ședința secretă de la Parlament s-a discutat despre necesitatea producerii interne a unor sisteme de apărare antiaeriană, în contextul declarațiilor Maiei Sandu, Grosu a comunicat: „Nu, astăzi nu. O să fie o inițiativă legislativă. O să vină Guvernul cu o astfel de inițiativă legislativă. Știu că se muncește acum în Guvern”.

Solicitat să comenteze speculații precum că Moldova va produce drone pentru Ucraina, Grosu a declarat: „Eu tare aș vrea să le producem pentru noi. Nouă ne trebuie și ne trebuiesc pentru destinații duble. Le folosești atunci când e vorba de situații excepționale, IGSU, în agricultură poți să le folosești”. La precizarea dacă informația nu este adevărată, liderul PAS a insistat: „Nu, evident. De unde? Noi de le-am produce pentru noi”.

***

Amintim că, în luna iunie curent, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare pentru combaterea aparatelor care încalcă spațiul aerian național și că, în acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare. Detalii AICI.

Știri similare

Скриншот

Gaidarji nu a fost înregistrat în cursa pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Reacție: „Este ilegală și a fost contestată”

Consiliul electoral de circumscripție Vulcănești nr. 3 a refuzat înregistrarea lui Valentin Gaidarji în calitate de candidat independent la funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). Decizia a fost luată pe 7 octombrie. Potrivit acesteia, în perioada relevantă pentru stabilirea calității de candidat independent, Gaidarji figura în dosarul de evidență al „PACE” ca membru al Consiliului Politic Național al partidului, astfel că nu întrunește condițiile prevăzute de Codul electoral și de Regulamentul privind desemnarea și înregistrarea candidaților la alegerile pentru APG. Într-un comentariu pentru NM, Gaidarji a declarat că decizia Consiliului electoral a fost deja contestată.

Gaidarji intenționa să candideze în circumscripția electorală uninominală Carbalia nr. 23. El a depus documentele pe 30 septembrie pentru a fi înregistrat în calitate de candidat independent la alegerile din 15 noiembrie.

Potrivit Consiliului electoral de circumscripție Vulcănești nr. 3, pe 4 septembrie, Gaidarji a informat Agenția Servicii Publice, printr-o cerere, despre retragerea sa din calitatea de membru al partidului. Cererea a fost redirecționată ulterior către „PACE”, pentru efectuarea modificărilor în registrul membrilor de partid și solicitarea actualizării Registrului de stat al persoanelor juridice. Totuși, Consiliul electoral precizează că, pe 2 octombrie, Gaidarji figura în dosarul de evidență al „PACE” ca membru al Consiliului Politic Național al partidului.

În consecință, Consiliul a stabilit că, în perioada relevantă pentru stabilirea calității de candidat independent, începută pe 7 septembrie, Gaidarji nu întrunea condițiile prevăzute de Codul electoral și de Regulamentul privind desemnarea și înregistrarea candidaților la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Potrivit acestora, poate candida independent persoana care își înaintează propria candidatură, independent de partidele politice și blocurile electorale, și care, începând cu 70 de zile înainte de alegeri, nu a fost membru al unui partid politic și nu și-a declarat public susținerea pentru un partid.

Astfel, Consiliul a decis să-i refuze înregistrarea lui Gaidarji. Hotărârea poate fi contestată în termen de 3 zile la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei.

Într-un comentariu pentru NewsMaker, Gaidarji a declarat că decizia Consiliului electoral de circumscripție a fost deja contestată. „Consider că această decizie este ilegală și puternic influențată politic”, a scris ulterior Gaidarji pe o rețea de socializare.

***

Amintim că, pe 4 septembrie curent, președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, a anunțat că părăsește Partidul „PACE”, condus de fostul șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc. Decizia a venit în aceeași zi în care Comisia Electorală Centrală a aprobat lista formațiunilor politice care aveau dreptul să participe la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei și la alegerile pentru APG, iar PACE nu se regăsea pe listă.

***

6 octombrie a fost ultima zi în care puteau fi depuse cererile și documentele necesare în vederea solicitării înregistrării pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, precum și pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, în cadrul alegerilor regionale din 15 noiembrie 2026. Campania electorală pentru alegerile deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei și pentru funcția de bașcan al Găgăuziei va începe concomitent pentru toți candidații înregistrați pe 16 octombrie 2026.

Pe 7 octombrie, Comisia Electorală Centrală anunța că 138 de persoane au depus documentele necesare pentru înregistrarea în calitate de candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, în cele 35 de circumscripții electorale. Organele electorale procesaseră deja 34 de dosare și au adoptat hotărâri de înregistrare a candidaților, iar celelalte dosare erau în proces de examinare. DetaliI AICI.

Știri similare

Imagine simbol/digi24.ro

UE prelungește cu un an sancțiunile pentru acțiunile de destabilizare ale Rusiei. Cinci moldoveni, pe listă

Consiliul Uniunii Europene a prelungit cu un an, până pe 9 octombrie 2027, sancțiunile împotriva celor responsabili de acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în străinătate. Măsurile vizează 80 de persoane și 20 de entități, inclusiv cinci cetățeni ai Republicii Moldova, printre care activistul Veaceslav Valico și jurnalistul Dmitri Buimistru, scrie IPN.

Potrivit documentului, Veaceslav Valico a fost implicat într-o operațiune de destabilizare organizată de Rusia. Acesta a participat la desenarea unor stele ale lui David pe străzile Parisului, la scurt timp după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Documentul UE precizează că acțiunea a fost organizată în schimbul unei recompense financiare și avea scopul de a provoca tensiuni în societatea franceză. De asemenea, Valico este implicat în răspândirea sistematică a dezinformării în Republica Moldova și Ucraina, ca parte a acțiunilor hibride ale Rusiei.

În același timp, Dmitri Buimistru este considerat principalul propagandist al postului de televiziune online MD24, creat de oligarhul fugar Ilan Șor după retragerea licențelor instituțiilor sale de media. Buimistru este acuzat, potrivit sursei citate, de răspândirea dezinformării pro-Kremlin și de subminarea suveranității Republicii Moldova.

Pe lângă cei doi, lista îl include și pe omul de afaceri Anatoli Prizenko, acuzat de coordonarea operațiunii de destabilizare de la Paris, din octombrie 2023. Prizenko și-a asumat public responsabilitatea pentru această acțiune.

De măsuri restrictive sunt vizați și cetățenii moldoveni Iurie Neculiti și Ivan Neculiti, directorul executiv și proprietarul unei companii înregistrate în Regatul Unit, care oferă găzduire pe servere din întreaga lume și ar permite unor actori sponsorizați de Rusia să desfășoare activități de destabilizare, inclusiv manipularea informațiilor, ingerințe și atacuri cibernetice împotriva UE și a unor state terțe.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

wikipedia.org/foto simbol

Un avion de mici dimensiuni, cu o persoană la bord, s-a răsturnat la aterizare pe aerodromul din Vadul lui Vodă

O aeronavă cu o persoană la bord s-a răsturnat la aterizare pe aerodromul din Vadul lui Vodă, pe 8 octombrie. Informația a fost comunicată de Autoritatea Aeronautică Civilă, care a precizat că nu au fost înregistrate victime.

Potrivit instituției, cazul a avut loc în jurul orei 11:53.

„O aeronavă Pipistrel Virus SW 121A, cu numărul de înmatriculare ER-ALT, s-a răsturnat la aterizare și a fost avariată. La bord se afla o persoană, care nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. Nu au fost înregistrate victime”, a declarat Autoritatea Aeronautică Civilă.

Potrivit instituției, circumstanțele producerii accidentului sunt investigate de Biroul de Investigare a Accidentelor și Incidentelor în Transporturi.

Știri similare

moldova.md

Ședința despre armată cu ușile închise: ce modificări au aprobat deputații și în ce condiții „bravii flăcăi ai neamului” riscă să răspundă penal

La ședința cu ușile închise de la Parlament s-a votat noua structură a forțelor armate. Este vorba de adaptarea structurii forțelor armate ale Republicii Moldova la realitățile actuale. Informațiile au fost comunicate de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, care a refuzat să spună dacă proiectul a inclus și majorarea efectivului, dar a precizat schimbările nu îi vor fi viza pe cetățenii. De cealaltă parte, opoziția parlamentară susține că nu a văzut necesitatea ca ședința să se desfășoare cu ușile închise și a menționat că nu a primit răspuns la unele întrebări. Opoziția a mai menționat că ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, nu a fost prezent la ședință, iar liderul PAS a declarat că nu cunoaște motivul.

Ce a declarat opoziția parlamentară

Întrebat despre ce s-a discutată ședința cu caracter închis, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc”, a declarat: „Probabil despre maioneza rusească, care probabil va fi combătută în următoarea perioadă. Vom înlocui maioneza care vine din Federația Rusă. (…) E o chestie de securitate, pot să vă spun doar că domnul ministru al Apărării nu a avut nici dorința și nici voința să vină să prezinte acest proiect. (…) Când tu spui că ai secret de stat și ai deputați care zboară la Moscova, despre care secret de stat vorbim?”. Totodată, el a spus că nu a susținut proiectul. „Noi astăzi procedura care am făcut-o… este o procedură de a ne închide gura și a nu mai vorbi niciodată despre securitate, pentru că orice am spune din punct de vedere al securității o să urmeze dosar penal”, a adăugat Costiuc.

Liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, consideră că „nu era necesar să avem această ședință închisă”. „N-am văzut să fie prezentat ceva ce ar ține de secretul statului”, a comunicat Usatîi. Totuși, el a spus că a susținut proiectul.

„Eu n-am văzut nimic ce a fost atât de secret”, a spus, la rândul său, deputatul „Alternativa”, Gaik Vartanean.

Deputatul PSRM, Vlad Batrîncea, a declarat că, în cadrul ședinței, „au fost prezentate planurile Ministerului Apărării pentru armata națională”. „Astăzi, Parlamentul nu a răspuns la principala întrebare: care sunt sursele de dezvoltare economică, cum suplinim bugetul și cum putem oferi armatei naționale mai multă finanțare”, a adăugat socialistul.

Deputatul neafiliat, Vasile Tarlev, a spus că „secretomania aceasta strictă nu a fost necesară”. „Este exagerat. (…) Pare a fi o fumigenă pentru a sustrage atenția societății de la probleme mult mai grave. (…) Eu m-am abținut de la vot”, a menționat Tarlev.

Liderul PCRM, Diana Caraman, a spus că „fracțiunea comuniștilor nu a fost prezentă în semn de protest pentru că este ședință închisă și pentru a nu fi coparticipanți”. „Noi am decis să nu fim coparticipanți la acele procese de care își ia responsabilitatea PAS”, a menționat ea.

Ce a declarat președintele Parlamentului și liderul PAS

Igor Grosu a spus că, în cadrul ședinței, s-a votat noua structură a forțelor armate. Întrebat dacă cetățenii vor fi vizați de aceste schimbări, Grosu a răspuns: „Nu. E vorba de adaptarea structurii forțelor armate ale Republicii Moldova la realitățile care sunt. Va contribui la o mai bună apărare a securității statului”. Potrivit lui Grosu, s-a discutat și despre modernizarea armatei cu echipamente. „E un răspuns la toate transformările care le avem în special în contextul actual regional. Adaptare la noile realități”.

Solicitat să comenteze declarațiile privind necesitatea secretului ședinței, precum și afirmațiile că unii deputați zboară frecvent la Moscova, Grosu a răspuns: „Acești bravi oameni de stat, feciori ai neamului, înțeleg, au pus o semnătură. Două semnături au pus, prin care ei s-au angajat pentru divulgarea secretului de stat… (…) E chestie penală”. În același timp, Grosu a respins afirmațiile că procedura din Parlament ar avea drept scop să-i împiedice pe deputați să mai vorbească despre securitate.

Întrebat de ce nu a fost ministrul Apărării să prezinte proiectul, Grosu a spus că nu cunoaște detalii. Solicitat să comenteze declarațiile despre majorarea efectivului armatei, despre care a vorbit ministrul Apărării înainte de ședință, și faptul că acesta ar fi unul dintre subiectele care se vor discuta, Grosu a răspuns: „Dacă puteam să vă spun, vă spuneam. Dar nu pot să vă spun”.

Solicitat să comenteze unele declarații, precum că prin măsurile discutate la ședință PAS ar pregăti țara pentru război, Grosu a răspuns: „Probabil niște minți un pic afectate. (…) Noi suntem cei care suntem obligați să ne apărăm țara”. Întrebat, în acest context, cât de aproape poate să ajungă războiul din Ucraina de Republica Moldova și dacă poate să treacă de graniță, Grosu a declarat: „Din ceea ce știu eu și știți și dumneavoastră, un pericol iminent nu există, pentru că frontul este departe. (…) Ceea ce rămâne sunt pericolele care țin de spațiul nostru aerian și războiul hibrid”.

La întrebarea câte voturi a acumulat proiectul, Grosu a menționat: „62, dacă nu greșesc, la final”. Potrivit acestuia, au votat deputații PAS, „Partidul Nostru” și „pare-mi-se, a votat cineva din neafiliați”. Grosu a menționat că socialiștii, comuniștii, „Alternativa” și „Democrația acasă” nu au votat. Potrivit lui Grosu, liderul PSRM, Igor Dodon, nu a fost prezent la ședință, însă „au lipsit mai mulți deputați”. „Au fost vreo 82 prezenți”, a adăugat el. Menționăm că deputatul „Alternativa”, Gaik Vartanean, întrebat de ce nu a susținut proiectul, după cum a afirmat Grosu, a răspuns: „Eu n-am susținut. Eu cred că el minte”.

***

Potrivit Codului Penal al Republicii Moldova, divulgarea informațiilor care constituie secret de stat se pedepsește cu amendă de la 27.500 la 47.500 de lei sau cu închisoare de până la 4 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de până la 5 ani. Dacă fapta este însoțită de publicarea documentului secret, obținerea informațiilor de către un stat sau o organizație străină, deconspirarea persoanelor care oferă sprijin confidențial organelor de drept ori cauzează daune în proporții mari, pedeapsa este de la 3 la 7 ani de închisoare, cu aceeași privare de drepturi pentru un termen de 2 până la 5 ani.

***

Amintim că, în seara zilei de 7 octombrie, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că, pe 8 octombrie, în cadrul ședinței plenare, va fi analizat proiectul de hotărâre al Parlamentului privind aprobarea structurii generale și a efectivului Armatei Naționale. Grosu a precizat că proiectul va fi examinat într-o ședință cu caracter închis, deoarece documentul conține informații clasificate ca secret de stat. Totodată, el a spus că la ședința cu caracter închis vor putea participa doar deputații și un număr foarte restrâns de angajați ai Secretariatului Parlamentului. Deputații vor avea acces la ședință în baza legitimației, dar nu vor avea voie să aibă asupra lor niciun fel de dispozitive electronice (telefoane, laptopuri, ceasuri). Detalii AICI.

Pe 8 octombrie, înainte de ședință, președinta Maia Sandu a declarat că „nu este ceva ce ar trebui să ne îngrijoreze”. Potrivit șefei statului, documentul va fi examinat în secret „pentru că nu vrem ca alte țări, mai ales cele care sunt ostile Republicii Moldova, să cunoască toate aceste lucruri”. De cealaltă parte, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a spus că armata țării ar trebui să fie într-un număr mai mare și că tot astăzi va fi discutat și cel fel de structură trebuie să fie Armata. Detalii AICI.

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Cum să-ți gestionezi corect bugetul? TOP 5 recomandări pentru decizii financiare responsabile #LunaEducațieiFinanciare
De la energie la digitalizare: cum funcționează infrastructura critică pentru afaceri în Republica Moldova
Google ASR în Moldova: date, AI și suportul experților Coob Ads 
Doi noi membri în Consiliul de Administrație al Victoriabank
Călătorește mai avantajos cu Mastercard®: achită biletele de avion și primește 10% cashback
300 lei cashback lunar și mai multe motive să folosești Moldcell Visa Card pentru cumpărăturile online
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send