Mai puține instrumente, mai multă eficiență: ghidul IMM-urilor pentru un ecosistem digital potrivit

Pentru IMM-urile din Republica Moldova, digitalizarea nu mai este o opțiune pentru viitor, ci o necesitate de prezent. Clienții caută, compară și cumpără deja online, iar companiile se confruntă cu un număr tot mai mare de platforme care promit să le ajute să țină pasul. Adevărata provocare nu este să adopte cât mai multă tehnologie, ci să aleagă acele instrumente care pot produce rezultate concrete: de la a fi găsit și a transforma interesul într-o vânzare, până la livrarea comenzii și revenirea clientului.

Digitalizarea nu înseamnă să fii prezent peste tot

În mediul digital există câte un instrument pentru aproape orice: publicitate, rețele sociale, plăți, gestionarea stocurilor, date despre clienți, livrare, analiză sau programe de fidelizare. Pentru un antreprenor care se ocupă deja de furnizori, angajați, clienți și operațiunile de zi cu zi, adăugarea continuă de noi platforme poate deveni rapid o povară, în loc să fie un avantaj.

De aceea, digitalizarea nu ar trebui să însemne acumularea de instrumente, ci alegerea celor potrivite. Iar punctul de pornire este o întrebare simplă: ce problemă vrem să rezolvăm? Pentru unele afaceri, provocarea este vizibilitatea. Pentru altele, este vorba despre un proces complicat de plasare a comenzilor, opțiunile limitate de livrare sau dificultatea de a transforma cumpărătorii ocazionali în clienți fideli. Un ecosistem digital bine construit ar trebui să răspundă acestor nevoi concrete și să facă afacerea mai eficientă.

Pentru IMM-urile din Moldova, marketplace-urile locale pot deveni o componentă importantă a acestui ecosistem. O astfel de platformă poate funcționa ca o extensie digitală a magazinului fizic, ajutând afacerile locale să ajungă la consumatori care caută deja produse online.

De la magazinul din cartier la telefonul clientului

Digitalizarea nu înseamnă să o iei de la zero. În multe cazuri, înseamnă să extinzi ceea ce funcționează deja. O brutărie poate prelua comenzi în avans online. Un magazin de materiale și unelte din cartier poate oferi livrare clienților din apropiere. Un producător local își poate prezenta produsele într-un marketplace și poate ajunge la consumatori dincolo de cei care trec întâmplător pe lângă magazinul său.

Aici marketplace-urile locale pot avea un rol important. În loc ca fiecare afacere mică să fie nevoită să-și creeze propriul site, să-și construiască de la zero o audiență și să dezvolte separat fiecare componentă a infrastructurii digitale, un marketplace poate reuni mai multe dintre aceste funcții într-un singur spațiu.

Pentru IMM-urile din Moldova, aceasta poate fi o modalitate practică de a-și consolida prezența online, fără să-și piardă atenția de la ceea ce știu să facă cel mai bine: să-și servească clienții și să-și dezvolte afacerea. Scopul nu este să înlocuiască magazinul fizic. Este să-i ofere o nouă ușă către client.

Patru pași pentru un ecosistem digital eficient

Un ecosistem digital poate fi privit prin cele patru etape principale ale parcursului clientului: vizibilitate, achiziție, livrare și relația cu clientul.

1. Vizibilitate: fă-ți afacerea ușor de găsit

Înainte ca un client să cumpere de la tine, trebuie să te găsească. Un magazin fizic poate avea o reputație foarte bună în cartierul său, însă aceasta nu se transferă automat în mediul online. Un profil digital actualizat, prezența în rețelele sociale, optimizarea pentru motoarele de căutare și listarea produselor pe platformele relevante pot ajuta o afacere să devină mai ușor de găsit.

Pentru IMM-urile locale, proximitatea rămâne importantă. În era livrărilor rapide, clienții nu caută doar un anumit produs, ci unul disponibil în apropiere și care poate ajunge la ei într-un timp scurt. Un marketplace local poate reduce această distanță, conectând afacerile și produsele lor cu consumatorii care caută deja ceva de cumpărat.

2. Achiziție: transformă interesul într-o cumpărătură

Să fii găsit este doar jumătate din drum. Odată ce clientul a descoperit un produs, procesul de cumpărare trebuie să fie cât mai simplu. Un proces de plată complicat, informații neclare despre produs, opțiuni limitate de plată sau incertitudinea privind livrarea pot transforma rapid interesul într-o comandă abandonată. Magazinele online, listările pe marketplace-uri, serviciile de tip „comandă online și ridică din magazin” și publicitatea integrată în platforme pot elimina o parte dintre aceste obstacole.

Pentru IMM-uri, platformele care reunesc mai multe funcții într-un singur loc pot fi deosebit de utile, deoarece reduc numărul sistemelor separate care trebuie administrate. Obiectivul este simplu: mai puține clickuri, întrebări și mai puține motive pentru care clientul să renunțe.

3. Livrare: ajungi la client fără să construiești totul de la zero

Odată plasată comanda, experiența clientului nu se încheie. Livrarea produsului în condiții bune și la timp poate fi una dintre cele mai mari provocări operaționale pentru o afacere mică. Crearea unei flote proprii sau a unei întregi infrastructuri logistice nu este o soluție realistă pentru fiecare IMM. Platformele de livrare la cerere și serviciile externe de logistică pot oferi o alternativă, permițând companiilor să utilizeze infrastructură care există deja.

Un magazin local poate livra clienților din apropiere fără să întrețină o flotă proprie. O brutărie sau un restaurant poate ajunge la clienți care nu se pot deplasa. Un magazin specializat își poate extinde aria de deservire fără să deschidă o nouă locație fizică. Tehnologia nu trebuie să facă o afacere locală mai puțin locală. Poate pur și simplu să o ajute să servească mai mulți oameni.

4. Relația cu clientul: transformă prima comandă într-un motiv de revenire

Câștigarea unui client este doar începutul. Pentru un IMM, la fel de important ca atragerea de cumpărători noi este să-i convingă pe cei existenți să revină. Programele de fidelizare, ofertele personalizate, comunicarea automatizată și notificările privind disponibilitatea produselor pot transforma o achiziție ocazională într-o relație de durată. Instrumentele digitale pot oferi, de asemenea, informații valoroase despre comportamentul clienților. Ce produse caută? Când cumpără? Ce oferte îi determină să revină? Pentru o afacere mică, astfel de informații pot transforma digitalizarea dintr-un simplu canal de vânzări într-un instrument care ajută antreprenorul să ia decizii mai bune.

Moldova face parte dintr-o schimbare mai amplă la nivel european

Ceea ce se întâmplă în Moldova reflectă o transformare mult mai amplă care are loc în Europa. Consumatorii au un stil de viață tot mai aglomerat și mai puțin previzibil. În marile orașe, traficul, timpul petrecut în drum spre serviciu și aglomerația urbană influențează modul în care oamenii fac cumpărături și timpul pe care îl au la dispoziție. Confortul și rapiditatea devin tot mai mult parte din așteptările clienților.

Pentru IMM-uri, acest context creează atât presiune, cât și oportunități. Instrumentele digitale pot face mai simplă descoperirea unei afaceri, mai rapidă plasarea unei comenzi și mai comodă primirea acesteia. În același timp, ele pot ajuta afacerile mici să concureze într-un mediu în care companiile mari au avut în mod tradițional avantaje în ceea ce privește tehnologia, acoperirea și infrastructura. Dar digitalizarea nu elimină avantajele afacerilor locale. O brutărie din cartier își cunoaște clienții. Un magazin local își înțelege comunitatea. Un mic producător are o poveste și o identitate care nu pot fi reproduse cu ușurință de o companie internațională de mari dimensiuni. Oportunitatea constă în combinarea acestor avantaje cu beneficiile tehnologiei. Viitorul comerțului nu înseamnă neapărat fizic versus digital. Înseamnă, tot mai mult, fizic și digital care funcționează împreună.

Mai puține instrumente, dar mai bine alese

Provocarea pentru antreprenorii din IMM-uri în următorii ani nu va fi lipsa instrumentelor digitale. Dimpotrivă, vor exista probabil prea multe. Afacerile care vor avea cel mai mult de câștigat nu vor fi neapărat cele care folosesc cele mai multe platforme. Vor fi cele care aleg instrumentele ce le fac cu adevărat mai ușor de găsit, mai ușor de cumpărat de la ele, mai ușor de livrat și mai ușor de ales din nou.

Pentru IMM-urile din Moldova, marketplace-urile locale pot face parte din această tranziție, oferind o cale suplimentară către clienți și ajutând afacerile să participe la economia digitală fără să fie nevoite să construiască singure fiecare componentă.

Digitalizarea nu ar trebui să schimbe ceea ce face o afacere locală unică. Ar trebui să-i amplifice avantajele. Un ecosistem digital bine construit nu transformă o afacere mică într-o companie de tehnologie. Îi oferă antreprenorului mai mult timp, clientului mai multă comoditate și afacerii locale șanse mai bune de a concura. În cele din urmă, obiectivul nu este mai multă tehnologie. Este o afacere mai bună, susținută de tehnologia potrivită.

Despre Glovo

Glovo este o platformă tehnologică de top care conectează clienții, companiile și curierii, oferind servicii la cerere din mai multe categorii, de la restaurante locale, magazine alimentare și supermarketuri până la magazine și branduri de retail. În calitate de pionier în Quick Commerce, următoarea generație a comerțului electronic, viziunea Glovo este de a construi cea mai mare piață online, oferind tuturor acces, în doar câteva minute, la produsele și serviciile disponibile în orașul lor. Fondată în 2015 la Barcelona, compania activează în 22 de țări din Europa, Asia Centrală și Africa. Pentru mai multe informații despre Glovo, accesați https://about.glovoapp.com/

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova

„Al doilea val de debirocratizare”: guvernul promite eliminarea sau revizuirea a peste 220 de acte care vizează antreprenorii

În Republica Moldova vor fi eliminate sau simplificate peste 70 de autorizații, certificate și alte acte permisive, precum și revizuite peste 150 de acte solicitate mediului privat. Anunțul a fost făcut ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, în contextul unui proiect de lege aprobat de Guvern pe 18 noiembrie. Potrivit oficialului, acesta este al doilea val de debirocratizare, menționând că alte pachete de măsuri în acest sens sunt în lucru.

Potrivit ministrului, „proiectul elimină sau simplifică peste 70 de autorizații, certificate și alte acte permisive”. Totodată, „forțează revizuirea a peste 150 de acte cerute mediului privat”. În contextul celor 150 de acte, Guvernul a precizat că autoritățile au termen până la 1 ianuarie 2027 pentru a le justifica necesitatea. „Altfel, nu mai pot fi cerute”, a precizat Executivul.

„Este al doilea val de debirocratizare, după ce acum două săptămâni am eliminat sau simplificat alte peste 20 de hotărâri de guvern. Acum acționăm la nivel de lege. (…) Și nu ne oprim aici. Avem în lucru și alte pachete de debirocratizare. Nu vreau să anunțăm prea multe la momentul acesta pentru că încă muncim la ele. Dar în final investițiile private și antreprenoriatul vor fi foarte ușor de făcut în Moldova. Antreprenorii trebuie să se ocupe numai de afacerea pe care o construiesc. (…) Antreprenorii nu trebuie să-și piardă timpul, banii și nervii luptând cu birocrația. Iar consumatorii trebuie să aibă de ales dintre cât mai multe opțiuni de bunuri și servicii”, a conchis Năsui.

Detalii despre proiect

Ministrul a spus că „moldovenii vor putea construi pe teren agricol mult mai simplu”. „Un fermier va putea construi pe terenul agricol o construcție de până la 150 m² și 6 m înălțime, fără autorizație de construire. Trebuie doar să anunțe primăria și să respecte condițiile de amplasare și siguranță”, a comunicat oficialul.

În domeniul siguranței alimentelor și al activității sanitar-veterinare, se propune stabilirea unui termen nelimitat de valabilitate pentru anumite autorizații și certificate, eliminând astfel necesitatea reînnoirii periodice a acestora, a precizat Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. De asemenea, vor fi reduse unele taxe pentru eliberarea actelor permisive în transportul rutier.

Năsui a mai spus că sunt eliminate barierele din calea deschiderii farmaciilor. Mai exact, proiectul elimină criteriile geografice și demografice care condiționează deschiderea farmaciilor și simplifică importul anumitor materii prime. În cazul laboratoarelor medicale, va fi introdusă recunoașterea acreditărilor tehnice existente, astfel încât evaluările pentru aceleași cerințe să nu mai fie repetate.

Totodată, a comunicat ministrul, activităților de servicii poștale li se va permite să înceapă activitatea direct prin simpla notificare, fără să mai aștepte o permisiune.

Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, sunt prevăzute simplificări și pentru companiile din zonele economice libere, care nu vor mai avea nevoie de o autorizație suplimentară din partea administrației pentru fiecare gen de activitate, dreptul de desfășurare a activității urmând să rezulte din contractul încheiat cu administrația. Totodată, va fi eliminată obligația generală a importatorilor de produse petroliere de a deține depozite cu o capacitate minimă de 1.000 m³, fiind menținute obligațiile de stocare prevăzute de legislația specială.

Proiectul include și modificări ale Codului muncii, pentru reducerea unor obligații administrative ale angajatorilor, precum și cerințe mai simple de prevenire a incendiilor pentru întreprinderile micro și mici cu riscuri reduse, a declarat Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Năsui a mai spus că pensiunilor turistice li se permite să producă și să vândă mult mai ușor băuturi alcoolice din producția agricolă proprie. „Tot printr-o simplă notificare”, a comunicat ministrul.

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, cu suportul Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova, în colaborare cu alte autorități și reprezentanți ai mediului de afaceri. Măsurile fac parte din Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, susținut de Uniunea Europeană, a comunicat Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Proiectul urmează a fi examinat de Parlament.

***

Amintim că, în luna august, premierul Vasile Tofan a cerut revizuirea regulamentului de 35 de pagini, pe care clinicile stomatologice trebuie să-l respecte. „Sincer, nu știu cum oamenii au primit autorizațiile”, a declarat premierul, menționând printre condiții existența unui lift și asigurarea accesului la preot. Detalii AICI.

În luna septembrie, premierul a anunțat că Guvernul pregătește modificarea sau eliminarea unor reguli, autorizații și proceduri considerate inutile pentru întreprinderi. Detalii AICI.

Tudor Mardei | NewsMaker

„Eu nu cer privilegii”. Din închisoare, Plahotniuc comentează decizia Curții de Justiție UE privind sancțiunile împotriva sa

Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, aflat în penitenciar, după ce a fost condamnat în dosarul „Frauda bancară”, susține că decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de a menține anularea sancțiunilor impuse de Consiliul UE împotriva sa arată că acuzațiile trebuie verificate, iar dreptul la apărare trebuie respectat. Declarația a fost făcută într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, pe 18 noiembrie, după hotărârea instanței europene.

Plahotniuc a afirmat că instanța europeană nu s-a pronunțat asupra vinovăției sale, ci asupra modului în care Consiliul UE a justificat sancțiunile.

„O acuzație nu devine adevăr doar pentru că este repetată în comunicatele procuraturii, în discursurile guvernării, în presă și la televizor. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat că sancțiunile europene la adresa mea s-au bazat exclusiv pe dosarele penale examinate în Moldova, acestea fiind cunoscute de Consiliul UE superficial, din articole de presă și din comunicate. Consiliul UE nu a verificat dacă aceste dosare respectă dreptul la apărare și, de fapt, nici nu a negat acest lucru”, a scris fostul lider democrat.

Acesta a invocat și mai multe pretins încălcări de procedură în dosarul în care a fost condamnat la 19 ani de închisoare pentru implicare în frauda bancară. Printre acestea se numără, în opinia sa, respingerea solicitării de a i se explica în detaliu acuzațiile și folosirea declarațiilor unui martor protejat.

Totodată, acesta a menționat că sancțiunile europene au fost prezentate în trecut drept o „confirmare” a vinovăției sale, deși, între timp, instanța europeană a menținut anularea măsurilor respective.

„Știu că măsurile anulate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene au fost între timp prelungite. Dar de acum nicio prelungire nu mai poate ocoli standardul de la Luxemburg: cine se bazează pe dosarele de la Chișinău trebuie să arate că a verificat cum au fost construite dosarele respective. Eu nu cer privilegii și nu pretind să am înlesniri speciale. Cer însă respectarea prevederilor juridice. Cer corectitudine și verificare”, a adăugat el.

Amintim că, pe 12 noiembrie, CJUE a respins recursul Consiliului Uniunii Europene împotriva hotărârii Tribunalului UE din 23 octombrie 2024, prin care au fost anulate actele ce vizau includerea lui Vladimir Plahotniuc pe lista sancțiunilor europene. Instanța a constatat că Consiliul UE nu a demonstrat că a verificat dacă procedurile penale din Republica Moldova, invocate pentru justificarea sancțiunilor, au respectat dreptul la apărare și dreptul la protecție judiciară efectivă. De asemenea, Consiliul nu a prezentat rezultatele unor asemenea verificări în motivarea actelor contestate.

În aprilie 2026, Consiliul UE a prelungit măsurile restrictive împotriva ex-liderului PDM pentru un an.

Vladimir Plahotniuc a ajuns pe lista de sancțiuni UE în aprilie 2023, pentru acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea și integritatea Republicii Moldova.

***

Vladimir Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat din Moldova (PDM), pe care îl conducea, a cedat guvernarea coaliției formate din Blocul ACUM și PSRM. În 2025, ex-politicianul a fost extrădat din Grecia.

Între timp, fostul lider democrat a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare, pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Sentința a fost pronunțată la 22 aprilie.

Procuratura Anticorupție a contestat condamnarea, considerând pedeapsa prea blândă, în condițiile în care acuzarea solicitase 25 de ani de detenție. La rândul său, apărarea a contestat sentința și componența completului de judecată, solicitând casarea deciziei și rejudecarea cauzei.

Imagine simbol

Sprijin pentru foștii deținuți din Transnistria. Promo-LEX a sesizat Comitetul ONU împotriva Torturii despre situația din Moldova

Asociația Promo-LEX solicită autorităților Republicii Moldova să creeze, prin lege, un mecanism de asistență medicală și psihologică pentru persoanele eliberate din detenție în regiunea transnistreană. Organizația a prezentat problema experților Comitetului ONU împotriva Torturii, la o întrevedere desfășurată pe 16 noiembrie, la Geneva.

Potrivit Promo-LEX, la 1 ianuarie 2026, administrația de facto din stânga Nistrului deținea 1.325 de persoane în locuri de detenție care nu au putut fi vizitate niciodată de reprezentanții mecanismului național de prevenire a torturii. Totodată, persoanele eliberate nu beneficiază de sprijin medical sau psihologic din partea statului.

Organizația propune adoptarea, în 2027, a unei legi care să prevadă un mecanism de asistență pentru aceste persoane. De asemenea, Promo-LEX cere ca accesul monitorilor în locurile de detenție să devină o condiție pentru orice înțelegere dintre autoritățile constituționale și administrația din regiune.

„Republica Moldova a rămas singurul stat de la care acestea mai pot solicita protecție juridică. De aceea, am insistat în fața Comitetului asupra necesității de a aborda situația din regiune”, a declarat Alexandru Postica, șeful departamentului de analiză și cercetare al Promo-LEX.

În cadrul întrevederii au fost prezentate și problemele din sistemul penitenciar. Promo-LEX a atras atenția asupra suprapopulării Penitenciarului nr. 13 din Chișinău, unde, în decembrie 2025, erau deținuți 939 de oameni, deși instituția are o capacitate de 570 de locuri. Potrivit datelor prezentate de organizație, deținuții petreceau 23 de ore pe zi în celule.

Deși construcția unui nou penitenciar este promisă din 2013, lucrările nu au început nici până în mai 2026, când Curtea de Conturi a constatat acest lucru. În acest context, Promo-LEX solicită stabilirea unui calendar obligatoriu pentru construcție și alocarea unui buget separat.

O altă problemă semnalată vizează lipsa personalului medical din penitenciare. În 2025, în fiecare dintre instituțiile penitenciare vizitate de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii postul de medic era vacant. Totodată, trei deținuți aflați în fază terminală a bolii au murit înainte ca instanțele să se pronunțe asupra cererilor lor de eliberare.

Pentru soluționarea problemei, Promo-LEX cere adoptarea, în 2027, a unei legi care să prevadă transferul unităților medicale din sistemul penitenciar în subordinea Ministerului Sănătății și extinderea asigurării medicale asupra tuturor deținuților. Procesul de transfer este discutat încă din 2008, dar nu a fost finalizat.

Comitetul ONU împotriva Torturii examinează raportul periodic al Republicii Moldova în perioada 17-18 noiembrie, în cadrul celei de-a 85-a sesiuni, desfășurate la Geneva. În urma examinării, experții vor adopta observații finale și vor formula recomandări pentru autoritățile Republicii Moldova.

zdg.md

Pensia minimă în 2027: se planifică o indexare cu 8,2%

Autoritățile preconizează indexarea pensiilor de la 1 aprilie 2027 și estimează că aceasta va fi de 8,2%. Pensia minimă pentru limită de vârstă va constitui 3.532 de lei, iar pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani, aceasta va ajunge la 3.814 lei. Informațiile au fost comunicate pe 18 noiembrie de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, în timpul unor declarații pentru jurnaliști, după ce Guvernul a aprobat proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2027.

Proiectul prevede venituri și cheltuieli în valoare de 57,2 miliarde de lei, cu 4,44 miliarde de lei (8,4%) mai mult decât bugetul aprobat pentru anul 2026. „Este un buget de protecție socială care include pensii în mare parte, suport și alocații pentru persoanele cu dizabilități, achitarea concediilor medicale, dar și compensații pentru perioada rece a anului. Cea mai mare parte a bugetului, în jur de 37 de miliarde, este destinată pentru pensii, inclusiv pensiile pentru limită de vârstă, de care vor beneficia 532 de mii de persoane”, a comunicat Plugaru.

Potrivit ministrei, „pensia se preconizează ca să fie indexată de la 1 aprilie 2027”. „Prognozăm indexarea cu 8,2%. Astfel, pensia minimă pentru limita de vârstă va constitui 3.532 de lei, iar în cazul persoanelor care au realizat un stagiu de cel puțin 40 de ani, pensia minimă va constitui 3.814 lei”, a precizat ministra. Potrivit Guvernului, proiectul prevede atât indexarea pensiilor, cât și a altor prestații sociale cu 8,2%, începând cu 1 aprilie.

În ceea ce privește indemnizațiile pentru nașterea și creșterea copiilor, Plugaru a comunicat: „Așa cum cunoașteți, avem mai multe tipuri de alocații. Este indemnizația pentru perioada de primii trei ani de viață care se calculează din salariu. Avem, la fel, indemnizația de creștere până la vârsta de doi ani, în valoare de 1000 de lei pentru fiecare familie, indiferent dacă familia este asigurată sau nu. Aici beneficiază un număr mare de copii – peste 74 de mii de copii. Rămâne să alocăm și indemnizația unică la naștere, care va fi de 21.886 de lei și va ajunge la peste 34 de mii de copii”. Potrivit ministrei, alocația unică de 3.000 de lei pentru toți copiii cu dizabilități, introdusă anul acesta și acordată pe 1 iunie, va fi păstrată și pentru anul următor.

Referitor la acordarea compensațiilor la energie pentru gospodăriile vulnerabile, ministra a declarat că bugetul pentru anul 2027 include o sumă de 2,6 miliarde de lei, dintre care 2 miliarde provin din bugetul de stat, iar 600 de milioane de lei – din partea Uniunii Europene.

***

Reamintim că, de la 1 aprilie 2026, pensiile din Republica Moldova au fost indexate cu 6,84%, iar cele calculate în baza Legii privind sistemul public de pensii au fost majorate suplimentar cu 51,33 lei. De la 1 aprilie, pensia minimă pentru limită de vârstă a ajuns la 3.264,66 lei, pensia minimă pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani – la 3.525,72 lei, iar pensia minimă de dizabilitate – la o sumă cuprinsă între 1.632,33 lei și 2.448,50 lei.

Oportunități de carieră pentru cei care vor să câștige mai mult. 10 posturi vacante în Chișinău cu salarii de până la 90 de mii de lei

Ca de obicei, îți prezentăm ofertele de muncă bine plătite din Chișinău, publicate pe site-ul Rabota.md. În selecția de astăzi găsești oferte în domeniul IT, management, marketing și nu numai, cu salarii atractive și posibilități de dezvoltare profesională.

În domeniul IT, compania Avantaj Prim caută un specialist cu experiență pentru funcția de Senior C++ Developer și îi propune un salariu de 4 mii de euro. Între timp, compania Noventiq are nevoie de un IT Infrastructure Solutions Engineer. Salariul de pornire – 45 de mii de lei, iar munca se poate desfășura în format hibrid. Compania Agropiese TGR caută un specialist în implementarea 1C și integrări; salariul – de la 35 până la 60 de mii de lei. Atrage atenția că va fi încheiat un contract individual de muncă pe durată determinată, pentru 12 luni, cu posibilitatea de prelungire.

În domeniul marketingului și SMM, compania Radu-Promo invită în echipa sa un Reels Maker/Videograf. Candidații pentru acest rol pot beneficia de un salariu cuprins în intervalul de la 15 până la 22 de mii de lei. La rândul său, compania Inteligent Auto caută un specialist cu experiență pentru funcția de Digital Marketing Manager. Salariul va fi de la 22 până la 27 de mii de lei.

Câteva oferte interesante, bine plătite, pentru funcții cu responsabilitate au fost publicate de către agenția de recrutare Staff Plus. Ea recrutează un manager de categorie (salariul – de la 40 de mii de lei), un director de achiziții (de la 60 de mii de lei) și un director comercial (de la 60 până la 90 de mii de lei). Pentru toate aceste funcții sunt luați în considerare doar candidații cu minimum 3–5 ani de experiență relevantă.

Compania Emigrare.md caută un jurist, experiența nu este obligatorie! Sunt luați în considerare chiar și studenții din anii terminali. Cu toate acestea, salariul oferit constituie 30 de mii de lei lunar. Iar compania Beauty Factory caută un șef de depozit, salariul propus – de la 20 până la 25 de mii de lei.

Informația despre lucru în Chișinău este actuală la momentul scrierii materialului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: