playtech.ro

Bacalaureatul la matematică: Ministerul Educației a analizat 15% din teste. La ce concluzie a ajuns

Ministerul Educației a analizat 15% din lucrările de la proba de bacalaureat la matematică, în special itemii 5 și 10 (c), și a constatat că gradul de realizare a itemului 5 este mai ridicat decât în sesiunile 2022, 2023, 2025, și similar cu cel din 2024. Pentru itemul 10 (c), ministerul susține că nivelul de realizare este cel mai înalt comparativ cu sesiunile 2022-2025. Informațiile au fost prezentate pe 15 iunie, în contextul unei petiții care a cerut anularea acestor itemi. Astfel, Ministerul a îndemnat elevii „să aibă încredere în rezultatele muncii depuse de-a lungul anilor de liceu”. Menționăm că, în mediul online, au fost inițiate în total două petiții: una care solicită organizarea unui nou examen, iar cealaltă – anularea celor doi itemi.

Ministerul a declarat că, împreună cu Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, a analizat solicitările elevilor în contextul itemilor 5 și 10 (c) și a consultat, totodată, opinia specialiștilor și a membrilor comisiei de evaluare.

„Menționăm din start că baremul de evaluare pentru acești itemi a fost structurat în așa fel încât să avantajeze elevii. În acord cu practicile de evaluare aplicate în ultimii ani, baremul acordă punctaj pentru pașii corecți ai rezolvării, pentru alegerea metodei potrivite, pentru argumentarea matematică și pentru rezultatele intermediare obținute corect. Astfel, elevii care demonstrează că înțeleg conceptele și procedurile matematice acumulează punctaj chiar și în cazul în care nu ajung la răspunsul corect”, a precizat Ministerul Educației.

Potrivit Ministerului, cele 8 puncte, alocate itemului 5, sunt repartizate după cum urmează: 5 puncte – pentru parcurgerea etapelor standard ale rezolvării unei ecuații trigonometrice (în cazul dat, reducerea imediată la o ecuație de gradul al doilea și selectarea soluției acesteia), un punct este acordat pentru exprimarea unui unghi prin alt unghi și alte două puncte sunt acordate pentru etapele finale ale rezolvării itemului.

„Pentru a analiza gradul de realizare a itemilor 5 și 10 c), au fost procesate 15% din totalul de teste scrise la proba de bacalaureat la matematică, sesiunea 2026. Eșantionul, care este unul reprezentativ, a inclus teste din centrelele de bacalaureat din toate regiunile țării, atât candidați din licee teoretice, cât și din colegii/centre de excelență. Datele demonstrează că gradul de realizare a itemului 5 în sesiunea 2026 este mai înalt decât în sesiunile 2022, 2023, 2025 și la același nivel ca și în sesiunea 2024”, a declarat Ministerul.

Potrivit Ministerului Educației, itemul 10 c) aparține domeniului „Analiză matematică și presupune aplicarea integralei definite la determinarea ariei unei figuri plane”. „De menționat că un exemplu de acest tip a fost prezent atât în testul de exersare pentru sesiunea 2026, cât și în manualul de clasa a XII-a. Iar gradul de realizare a itemului 10 c) în sesiunea 2026 (în baza datelor a 15% din testele scrise) este cel mai înalt comparativ cu sesiunile 2022-2025”, a adăugat instituția.

Ministrul a declarat că „aceste date demonstrează că gradul de rezolvare a celor doi itemi este comparabil și chiar mai înalt decât în anii precedenți”. „Le dorim mult succes tuturor candidaților la bacalaureat și îi încurajăm să aibă încredere în rezultatele muncii depuse de-a lungul anilor de liceu”, se mai arată în declarația Ministerului Educației.

***

Amintim că pe online a fost lansată o petiție care a adunat deja peste 700 de semnături în legătură cu examenul de bacalaureat la matematică, profil real. Autorii au menționat că testul a inclus exerciții de dificultate foarte ridicată. Aceștia au solicitat reducerea baremului de evaluare, măsuri compensatorii sau organizarea unui nou examen.

Într-o altă petiție, care a adunat peste 4 800 de semnături, s-a cerut anularea itemilor 5 și 10 (c), considerați „eronat calibrați pentru timpul și nivelul mediu al examenului”, precum și acordarea punctajului maxim din oficiu tuturor candidaților pentru acești itemi. Totodată, s-a solicitat revizuirea baremului de convertire a punctelor în note.

Ministerul Educației a declarat, pe 13 iunie, că testul a fost elaborat în conformitate cu programa și curriculumul național. Totodată, a menționat că înțelege „preocupările privind gradul de dificultate al unor itemi”, precizând că vor fi analizate rezultatele examenului pentru a verifica „eventualele elemente care necesită clarificări metodologice”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: