Stoianoglo
Максим Андреев, NewsMaker

Bilanțul PG: S-au luat decizii în 19 din cele 38 de dosare prezumat instrumentate pe motive politice

Procuratura Generală a prezentat un bilanț al acțiunilor întreprinse în privința procesului de evaluare a celor 38 de dosare penale, prezumat instrumentate pe motive politice. Potrivit datelor publicate pe 26 octombrie, Grupul de control și monitorizare a luat decizii pe 19 din cele 38 de dosare.

Dosare aflate la faza de urmărire penală:

•    Clasarea dosarelor penale în privința Ludmilei Kozlovska, Valentin Eșanu, Nina Cereteu, Andrian Borș și David Davitean (pe capătul de acuzare vizând tentativa de omor al lui Gherman Gorbunțov);

•    Revocarea măsurii preventive (arestul preventiv) și clasarea dosarului de căutare în privința Anei Ursachi

Dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată:

•    A fost emisă sentință de încetare a procesului penal în privința lui Valentin Eșanu (evaziune fiscală și spălare de bani);

•    Urmare a renunțării procurorului la învinuire, au fost emise sentințe/decizii de achitare în privința lui Iurie Bolboceanu, Sergiu Cebotari, Alexeev Alexei, Valeriu Cucu și Valentin Eșanu (samavolnicie și tulburare de posesie);

•    Renunțarea la învinuire, cu solicitarea de achitare a lui Igor Borș.

Dosare aflate la faza de executare a pedepsei:

•    Procuratura a deschis procedura de revizuire a procesului penal în privința Olgăi Punga și a inițiat procedura de suspendare a executării pedepsei;

•    Procuratura a intervenit în favoarea condamnatului Safarmatov Arslan cu recurs în anulare, solicitând suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea în privința acestuia (combatant, cu grad de invaliditate), însă prin decizia Curții Supreme de Justiție recursul a fost respins. Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Buiucani examinează, în prezent, cererea acestuia de revizuire a dosarului penal.

De asemenea, s-a renunțat integral la învinuirile aduse anterior Domnicăi Manole și Dorin Munteanu, iar Gheorghe Balan și Victor Muntean au fost excluși din listă, numele lor nefigurând în vreo investigație aflată în gestiunea Procuraturii. Concomitent, în dosarele în privința lui Sergiu Cosovan și Oleg Gonța nu s-a confirmat caracterul politic, în opinia procurorilor, în acțiunile acestora există componențe de infracțiune.

Instanțele de judecată urmează să se pronunțe în curând și pe celelalte cauze penale, aflate pe rol. Deocamdată, soluții pe aceste dosare nu au fost adoptate, ședințele fiind amânate din cauza regimului special de activitate al instanțelor.

Amintim că, printr-o dispoziție emisă de procurorul general, în februarie curent, a fost instituit un Grup de control și monitorizare a unor dosare concrete și asta după ce instituția a luat act de Declarațiile și Raportul APCE, declarațiile unor organizații neguvernamentale, activiști civici, reprezentanți ai partidelor politice, dar și adresările parvenite pe adresa Procurorului General, din care rezulta o listă de dosare, care ar reprezenta rezultatul unor comenzi politice și care au dus la urmărirea penală și judecarea, pe nedrept, a mai multor persoane.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vijesti

Ex-ministrul ucrainean al Apărării, Mihail Fedorov, cere organizarea alegerilor pe timp de război: „Democrația nu poate fi ostatică Rusiei”

Fostul ministru al Apărării al Ucrainei, Mihail Fedorov, a cerut identificarea unui mecanism legal, sigur și realist care să permită organizarea alegerilor în țară, chiar și în condițiile în care războiul continuă. Apelul a fost lansat miercuri, 18 august, într-un videoclip publicat pe rețelele de socializare.

Dacă războiul va mai dura un an, doi sau trei, poate oare Rusia să ajungă să decidă, de facto, când își vor putea alege din nou ucrainenii conducerea? Sunt convins că nu. Democrația nu poate fi ostatică Rusiei”, a declarat Mihail Fedorov, transmite Deutsche Welle.

„Dificultatea nu înseamnă imposibilitate”

Fostul ministru a recunoscut că reluarea unui proces democratic deplin ar fi dificilă, întrucât trebuie asigurat dreptul la vot pentru militari, ucrainenii aflați în străinătate și locuitorii regiunilor din apropierea frontului.

Mihail Fedorov a subliniat, de asemenea, necesitatea de a garanta independența instituțiilor și încrederea societății în rezultatele alegerilor.

Dar dificultatea nu înseamnă imposibilitate. Ucraina a reușit deja de multe ori să facă lucruri pe care lumea le considera imposibile”, a declarat el.

Fostul ministru a spus că consideră „deosebit de periculoasă” situația în care societatea ajunge să creadă că principalul criteriu pentru numirea unei persoane într-o funcție este „nu profesionalismul său, nu rezultatele și nici capacitatea de a schimba țara, ci loialitatea personală față de sistem”.

Amintim că Mihail Fedorov a fost ministru al Apărării în perioada ianuarie-iulie 2026. Pe 15 iulie, președintele Volodimir Zelenski l-a demis din funcție. Potrivit informațiilor apărute în presă, decizia a fost luată pe fondul unui conflict cu comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Alexandr Sîrski.

După anunțul privind plecarea sa din funcție, în mai multe orașe din Ucraina au avut loc proteste față de decizia președintelui ucrainean de a-l demite pe Fedorov.

Participanții la proteste l-au descris pe Fedorov drept unul dintre cei mai eficienți miniștri ai Apărării din ultimii ani. Unii dintre manifestanți și-au exprimat deschis nemulțumirea față de modul în care este administrată armata și au susținut că numele lui Fedorov este asociat cu reformele și modernizarea Forțelor Armate ale Ucrainei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: