Максим Андреев, NewsMaker

Bolea: Dubla cetățenie a Maiei Sandu, argument pentru retragerea SIS-ului din subordinea președintelui

Deputatul socialist Vasile Bolea afirmă că Maia Sandu în calitatea sa de președinte al Republicii Moldova și comandat suprem al forțelor armate, ar putea utiliza instrumentele și instituțiile pe care le are în subordonare pentru a aduce destabilizarea în regiune. De asemenea, acesta a invocat că un alt motiv este faptul că Maia Sandu deține și cetățenia României. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la postul de televiziune TV8.

Deputatul socialist Vasile Bolea a prezentat mai multe argumente privind inițiativa PSRM ca Serviciul de Informații și Securitate (SIS) să revină în subordinea parlamentului.

„Avem un președinte nou ales. Din păcate, președintele ales deține și altă cetățenie decât cea a Republicii Moldova și din punctul ăsta de vedere, și după părerea mea, și după părerea colegilor, aceasta ar fi o chestiune care -ar permite într-o oarecare circumstanță să folosească SIS în detrimentul securității naționale. Dacă nu greșesc, președintele nou ales atunci când a obținut a doua cetățenie, a depus jurământul de credință inclusiv altui stat”, a declarat Vasile Bolea.

Deputatul socialist a mai invocat și declarațiile Maiei Sandu cu privire la retragerea trupelor și munițiilor deținute de Rusia în regiunea transnistreană.

„Ultimele declarații ale președintelui nou ales care încă nu a intrat în exercițiul funcției, inclusiv cu privire la securitate în regiune, inclusiv la Transnistria, inclusiv alte chestiuni, dă de bănuit că ar putea să întreprindă măsuri privind stabilizarea situației în Republica Moldova”, a menționat deputatul.

De partea cealaltă, deputatul PAS, Sergiu Litvinenco a amintit că SIS, în perioada anilor 1999 – 2016, a fost sub control parlamentar în coordonarea președintelui, iar în urma unor înțelegeri dintre Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc în 2016, SIS a fost trecut în subordinea parlamentului. Totodată, în iunie 2019, SIS a fost trecut din nou în subordinea președintelui cu votul majoritar al deputaților din parlament.

De asemenea, Litvinenco a declarat că PSRM a copiat de la PDM nota informativă a proiectului din 2016, privind preluarea SIS-ului din subordinea președintelui.

„Ei au copiat de la Plahotniuc nu doar proiectul, dar și nota informativă. Nici nu roșiți. Puteți să recunoașteți”, a declarat Litvinenco.

În replică, Vasile Bolea a recunoscut că ar coincide „câteva alineate” din cele două proiecte de legi.

Cele două documente au fost publicate de TV8.

TV8
TV8

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: