stiri.md

Brățările electronice: Inspectoratul Național de Probațiune neagă că ar favoriza o companie

Inspectoratul Național de Probațiune a declarat că nu a favorizat nicio companie în cadrul procedurilor de achiziționare a echipamentelor de monitorizare electronică. Reacția vine după ce portalul Europa Liberă Moldova a publicat o investigație despre dependența statului de o singură firmă în cazul brățărilor electronice. Investigația a fost publicată în contextul tragediei de la Măgdăcești, unde un bărbat aflat sub monitorizare electronică și-a ucis soția, după care și-a luat viața.

„Inspectoratul Național de Probațiune nu a favorizat și nu favorizează nicio companie în cadrul procedurilor de achiziționare a echipamentelor de monitorizare electronică. Dimpotrivă, după ultima achiziție făcută în 2022 de fosta conducere INP, instituția a lansat în 2024, ulterior în 2025, mai multe proceduri de achiziții care nu s-au finalizat cu succes. Motivul era fie lipsa de participanți, având în vedere că nu sunt foarte multe companii care oferă asemenea echipamente, iar companiile mari nu ofertează pentru o cantitate atât de mică, fie că nu erau întrunite condițiile necesare”, a comunicat Inspectoratul pe 3 septembrie.

Potrivit instituției, achiziția din 2022 a constat în cumpărarea a 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip biblok (brățară și stație), în valoare de 620 000 de lei, fără TVA, de la compania Infoexpress. Conform Inspectoratului, până în 2026 nu au mai fost achiziționate astfel de echipamente, întrucât procedurile nu s-au finalizat cu succes.

Inspectoratul a declarat că, pe parcursul anului 2025, au fost depuse eforturi pentru atragerea companiilor străine la procedurile de achiziții publice. „Au fost transmise solicitări la peste 20 de companii, care au refuzat. De asemenea, au fost transmise solicitări către Ambasade, Consiliul Europei, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), UNICEF Moldova, în susținerea achiziționării sau donării a unui număr de echipamente de ME”, a comunicat Inspectoratul.

Inspectoratul a declarat că, în 2026, au fost lansate două proceduri de achiziție, la ambele participând Infoexpres. Prima a fost anulată deoarece compania nu a întrunit condițiile, certificatul de conformitate fiind expirat, iar cea de-a doua s-a finalizat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip biblok (brățară și stație), în valoare de 1 612 000 de lei, fără TVA.

„În vederea asigurării funcționalității monitorizării electronice a persoanelor până în prezent, au fost reparate în baza contractelor de prestări servicii echipamentele existente care se aflau în stoc, achiziționate în anii 2022, 2021. Toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației în vigoare, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru toți operatorii economici”, a conchis Inspectoratul.

***

Pe 2 septembrie, portalul Europa Liberă Moldova a publicat o investigație despre dependența statului de o singură firmă în cazul brățărilor electronice. Potrivit sursei citate, Infoexpres este de mai mulți ani unicul distribuitor al dispozitivelor electronice de supraveghere pentru Inspectoratul Național de Probațiune (INP) și tot ea repară dispozitivele defecte. Compania a câștigat ultimul contract cu INP, pe 10 iulie 2026, fiind singurul participant la licitație. Europa Liberă Moldova a scris că regulile de participare au fost restrictive, una dintre condiții fiind compatibilitatea dispozitivelor cu softul folosit de INP. În documentația tehnică nu existau referințe tehnice despre acest program, astfel încât alte firme să poată ști dacă dispozitivele sale sunt sau nu compatibile. Aplicația de monitorizare electronică a fost realizată chiar de Infoexpres, iar configurația acesteia este cunoscută doar de companie și de INP.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: