nokta.md

“Cadouri” de la ambasada Rusiei pentru locuitorii Găgăuziei. Plicuri cu până la $500, împărțite la Comrat

Pensionarii și persoanele social vulnerabile din UTA Găgăuzia au primit „un cadou” din partea Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova. Doar cu pașaportul, aceștia au beneficiat de un „ajutor” de la 100 până la 500 de dolari americani. Banii au fost împărțiți pe 14 iunie în clădirea Comitetului Executiv al Găgăuziei, scrie Nokta.

Asistenta socială a Primăriei Comrat, Olga Patutina, a fost cea care a elaborat lista persoanelor, care pot beneficia de mijloacele bănești.

Banii împreună cu o foaie, pe care era scris statul persoanei, au fost organizați pentru fiecare destinatar în folii transparente. Oamenii doar arătau pașapoartele și primeau banii.

nokta.md

Președintele Consiliului Bătrânilor Găgăuziei, Vasile Arnaut, le-a explicat jurnaliștilor de la Nokta că Ambasada Rusiei a distribuit bani categoriilor de cetățeni ai autonomiei nevoiași, social-vulnerabile, pe baza unor cereri care conțin următoarele certificate:

  • starea de sănătate de la medicul de familie;
  • componența familiei;
  • venituri;
  • locul de reședință.

Certificatele menționate au fost colectate la Consiliul Bătrânilor, iar ulterior transmise la ambasadă, unde au fost selectați destinatarii plăților.

„În baza acestor documente, rezidenții social vulnerabili primesc asistență materială o dată pe an. Suma depinde de diagnosticul bolii, eliberat de medicii de familie, de la 100 la 500 de dolari”, a spus Vasile Arnaut.

Potrivit lui Arnaut, pe 14 iunie au primit bani circa 50 de persoane din Comrat, iar în următoarele zile urmează să beneficieze și locuitorii localităților Vulcănești și Ceadâr-Lunga. În total, mijloace bănești vor primi 120 de persoane.

Toți cei care beneficiază „de ajutor” se semnează pe o foaie, unde indică datele sale personale.

Mulți dintre „beneficiari” au refuzat să vorbească cu jurnaliștii, iar unii au spus că nu cunosc pentru ce au fost chemați, dar li s-a spus că trebuie să se apropie.

nokta.md

Departamentul Sănătății al Găgăuziei nu cunoaște despre planurile Rusiei

Departamentul de Sănătate găgăuz susține că nu reglementează aceste procese.

„Aceste plăți nu au trecut prin departamentul nostru. Conducerea noastră nu reglementează aceste procese. În ceea ce privește această plată, trebuie să verificați la Consiliul Bătrânilor și la ambasadă, în funcție de ce criteriu aleg oamenii. Medicii noștri eliberează doar certificate”, a declarat responsabilii din cadrul instituției. 

La Centrul Medicilor de Familie nu cunosc despre „cadourile” din partea ambasadei.

 „Cred că această întrebare este pentru cei care plătesc. În general, nu cunoaștem planurile ambasadei Rusiei, Federației Ruse etc. Dacă oamenii vin la noi și cer un certificat de sănătate, îl eliberăm. Și nu depinde de noi să decidem cine este plătit și cine nu”, a spus șefa departamentului de medicină de familie, Liubovi Bargan.

Acordul dintre Rusia și Găgăuzia

Președintele Consiliului Bătrânilor din localitatea Joltai, Pavel Ivanov, a explicat procesul de selectare a beneficiarilor:

  1. Președintele Consiliului Bătrânilor îi adună pe șefii Consiliilor din fiecare localitate a autonomiei în ședință și informează ce categorii de persoane pot solicita plăți;
  2. Șefii consiliilor locale organizează întâlniri cu membrii lor și le transmit aceste informații;
  3. Membrii Consiliului din localități anunță persoanele care se încadrează în aceste categorii și le spun ce documente să colecteze; 
  4. Membrii consiliului, după ce au strâns documente de la oameni, le transmit președintelui Consiliului Bătrânilor Găgăuziei, care le trimite deja la ambasada Rusiei;
  5. Ambasada Rusiei la Chișinău selectează beneficiarii în funcție de severitatea bolii și de vulnerabilitatea socială.

„Știm în sat cine are mare nevoie și anunțăm oamenii că trebuie să pregătească documente. Cei care pot, colectează singuri certificate, iar cei care nu pot, îi ajutăm. Facem o procură și o colectăm”, a zis Pavel Ivanov.

Ivanov a menționat că nu toți solicitanții primesc asistență financiară. Decizia revine ambasadei.

„Unii oameni sunt respinși. De exemplu, dacă în familie există persoane apte de muncă”, a spus el.

Banii pot fi ridicați de către reprezentanții bătrânilor din instituțiile publice sau pot veni acasă dacă beneficiarii înșiși nu pot veni pentru bani.

„Dacă nu era război, am fi primit mai mult ”

Ambasada Rusiei obișnuia să acorde asistență locuitorilor din Găgăuzia sub formă de echipament medical. Dar anul acesta, conform lui Vasile Arnaut, s-au limitat doar la bani. 

„- În fiecare an, Găgăuzia a primit aparatură medicală în valoare de circa 300 de mii de lei. Anul acesta, acest echipament nu a fost primit din cauza faptului că există o problemă între Rusia și Ucraina. Sperăm că Dumnezeu ne va ajuta, că ei își vor da seama, se vor așeza la masă, vor ajunge la o înțelegere și vom primi din Rusia, așa cum am primit înainte.

– Cum interferează războiul cu obținerea de echipamente medicale?

– Războiul interferează cu faptul că vehiculele nu pot circula prin Ucraina. 

– Și în jur?

– Ei au spus că, în timp ce războiul continuă, noi nu alocam nimic. 

– Deci deocamdată doar sub formă de bani?

– Da.

– Cum vin banii? Transfer? Ne-am dus și am primit banii.”

Pavel Ivanov a enumerat produsele medicale pe care Rusia le-a donat anterior:

  • tonometre;
  • Aparate auditive;
  • cârje.

În fiecare an produsele erau obținute în moduri diferite: fie Consiliul Bătrânilor mergea în Rusia, fie reprezentanții Rusiei aduceau echipamente în Găgăuzia.

Potrivit lui Arnaut, locuitorii din Găgăuzia au primit în ultimii 10 ani asistență financiară și medicală. În același timp, el a menționat că asistența vine și din Turcia și Azerbaidjan. 

Nokta a solicitat un comentariu de la Ambasada Federației Ruse la Chișinău, însă până la momentul publicării articolului nu au primit un răspuns.

nokta.md

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Balan lucra pentru serviciile ruse încă din perioada în care activa în SIS. Musteața: „Un trădător!”

Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.

Activitatea lui Balan în SIS

Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.

Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.

„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.

„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.

În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.

„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.

„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.

Plecarea în Belarus

Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.

„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.

În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.

Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.

„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.

Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.

Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”

Riscuri după eliberare

Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.

„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.

Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.

„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.

„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.

Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.

„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: