Facebook/Bolea Vladimir Iosif

Calea Ferată a scăpat de datoriile istorice la salarii. Urmează creșteri salariale? Anunțul ministrului Bolea

Restanțele salariale istorice ale angajaților întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” (CFM) au fost achitate. O parte dintre angajați și-au primit deja salariile la zi pentru luna aprilie. În context, se discută acțiuni pentru majorarea plăților în cadrul întreprinderii. Informațiile au fost comunicate pe 6 mai de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în timpul unei conferințe de presă.

„Suma datoriei la salarii pentru angajații la Căile Ferate este egală cu zero. Mai mult ca atât, avem aproximativ 25% din angajații Căilor Ferate, din numărul aproximativ de 3400, care și-au încasat salariile la zi pe luna aprilie”, a anunțat Bolea. Ministrul a precizat că, la preluarea mandatului, datoriile salariale erau de aproximativ 144 milioane lei. La finalul anului 2025, datoriile s-au redus până la 49 milioane lei.

În același timp, ministrul a spus că, dacă în 2024, Căile Ferate au încasat în total 702 milioane de lei, atunci în 2025, încasările au fost de un miliard 289 de milioane de lei.

„Astăzi am început să vorbim deja cu conducerea Căilor Ferate – să majorăm încasările, să dezvoltăm din punct de vedere economic Căile Ferate, ca să trecem și la procesul de majorare a salariilor angajaților. (…) Avem o cale ferată care și-a redresat situația economico-financiară. (…) La baza acestor rezultat stă o muncă efectuată de către Ministerul Infrastructurii, împreună cu colegii de la Căile Ferate”, a adăugat oficialul.

***

CFM se confruntă cu dificultăți financiare din august 2022, când tranzitul feroviar din Ucraina s-a redus semnificativ după redeschiderea portului Odesa. Pierderile generate au dus la diminuarea veniturilor și la întârzieri de luni întregi la plata salariilor angajaților.

În încercarea de a face rost de bani, întreprinderea a scos la licitație vagoane de pasageri, locomotive și fier vechi. La începutul lunii mai 2025, Guvernul a aprobat un contract multianual cu CFM, pentru ca întreprinderea să poată beneficia anual, în premieră, timp de maxim 5 ani, de 400 de milioane de lei de la stat pentru întreținerea și modernizarea rețelelor feroviare.

În decembrie 2025, directorul CFM anunța că între 700 și 1 000 de angajați vor fi trimiși în concediu forțat în perioada 22 decembrie 2025 – 12 ianuarie 2026, din cauza scăderii volumului transporturilor în sezonul de iarnă și pentru a evita acumularea de datorii. În ianuarie 2026, Cotelnic preciza că 1 100 de angajați se aflau în concediu forțat. La începutul lunii martie, numărul a coborât la aproape 600, iar la sfârșitul lunii martie s-a menținut la acest nivel până la finalul lunii aprilie. Pe 4 mai, directorul CFM a anunțat revenirea angajaților la muncă după șomajul tehnic.

În prezent, la întreprindere activează aproximativ 3 500 de angajați.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TVR Info

Un eurodeputat român susține că a fost oprit 40 de minute la intrarea în Republica Moldova. Ce spune Poliția de Frontieră

Claudiu Târziu, membru al Parlamentului European din partea României și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, susține că a fost ținut și interogat, timp de 40 de minute, la controlul de frontieră de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, fără a i se explica motivul. Cazul a avut loc vineri, 20 noiembrie. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a declarat că acesta a fost supus un „control standard”.

„Am fost oprit astăzi la granița Republicii Moldova, 40 de minute. Fără nicio explicație. Am fost în Republica Moldova de vreo 50 de ori, dacă nu mă înșel, și niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva”, a declarat Claudiu Târziu într-un videoclip publicat pe Facebook.

Incidentul a avut loc la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, unde a ajuns cu o cursă aeriană din București. Politicianul susține că polițiști de frontieră l-ar fi escortat într-o „cameră separată” și l-au interogat, inclusiv cu privire scopul și durata vizitei.

Într-un final, politicianului i s-a permis să intre în Republica Moldova, însă acesta susține că nu i s-a comunicat motivul pentru care a fost reținut. Potrivit lui, nici consulul general al României, la care a apelat, nu a primit vreo explicație.

Purtătoarea de cuvânt a IGPF, Ilona Răilean a declarat pentru NM că Claudiu Târziu a fost supus unui control standard la traversarea frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 28/2024 privind frontiera de stat. „Controlul în prima linie, poate include și controlul amănunțit, care constă în verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare și, la necesitate, a documentelor care autorizează șederea și exercitarea activităților profesionale”, a adăugat ea.

Conform informațiilor de pe pagina sa de Facebook, Claudiu Târziu se află în Republica Moldova pentru Conferința anuală a Academiei pentru Integritate în Conducere (AIC). Evenimentul, care se află la a treia ediție, s-a desfășurat sâmbătă, 21 noiembrie, la Chișinău, cu tema „Viitorul mișcării conservatoare”.

Claudiu Târziu a fost unul dintre speakerii evenimentului și, potrivit organizatorilor, a vorbit despre „cum se construiește un partid conservator într-o lume liberală”.

Facebook/CLaudiu Târziu

Academia pentru Integritate în Conducere este o organizație din Republica Moldova asociată cu activități de instruire și dezvoltare a leadershipului. Aceasta este condusă de Valeriu Ghilețchi, ex-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și fost episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.

Cine este Claudiu Târziu

Claudiu Târziu este un politician și publicist din România și unul dintre fondatorii partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), alături de George Simion. A fost copreședinte al formațiunii și senator în perioada 2020–2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a obținut un mandat în Parlamentul European.

În aprilie 2025, Târziu a anunțat că părăsește AUR, pe fondul unui conflict cu George Simion. El l-a acuzat pe liderul formațiunii că a concentrat puterea în partid și că a promovat un cult al personalității. Ulterior, a fondat partidul Acțiunea Conservatoare, iar în iunie 2026 a fost ales președintele formațiunii.

În septembrie 2026, Târziu a fost numit vicepreședinte al Partidului Creștin European (ECPP), condus de Valeriu Ghilețchi.

Politicianul susține reunificarea Republicii Moldova cu România, considerând că locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului fac parte din aceeași națiune. Totodată, sprijină parcursul european al Republicii Moldova, pe care îl consideră o alternativă în cazul în care reunificarea nu poate fi realizată în viitorul apropiat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: