парламент, вотум недоверия, реницэ
Максим Андреев/NewsMaker

Calomnie și denunț fals? Un deputat al Platformei DA cere ca socialiștii Bătrîncea și Novac să fie trași la răspundere

Deputatul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Iurie Reniță i-a adresat o scrisoare oficială procurorului general Alexandr Stoianoglo, prin care cere ca parlamentarii Partidului Socialiștilor (PSRM) Vlad Bătrîncea și Grigore Novac să fie trași la răspundere pentru denunț fals și calomnie. Drept motiv au servit câteva declarații din cadrul ședinței parlamentului din 21 mai, în care a fost vizat Iurie Reniță.

Deputatul Iurie Reniță îi acuză pe socialiștii Vlad Bătrîncea și Grigore Novac de „calomnie intenționată, defăimare și denunțare cu bună știință falsă”. Reacția vine după ce, în cadrul ședinței din 21 mai, deputatul PSRM Vlad Bătrîncea a declarat că va face o interpelare la Procuratura Generală, privind vânzarea de țigări în România în care ar fi fost implicat Reniță pe când era ambasadorul Republicii Moldova în țara vecină.

Pe 29 iunie, Procuratura Generală a precizat într-un comunicat de presă că a examinat sesizarea depusă de deputații Vlad Bătrîncea și Grigore Novac, însă materialele publicate nu sunt suficiente pentru autosesizarea organului de urmărire penală. Prin urmare, Iurie Reniță cere ca cei doi socialiști să fie trași la răspundere pentru defăimare.

„Conservele rusești Bătrâncea și Novac ar trebui, în primul rând, să fie tot atât de insistenți și să facă o plângere penală la Procuratura Generală pe confrații lor de partid, pe actualii parlamentari Corneliu Furculiță, Vasile Bolea, Petru Burduja și Vladimir Odnostalco pentru spălarea de bani din Bahamas și finanțarea campaniei prezidențiale a șefului lor de partid, Igor Dodon”, a scris Iurie Reniță pe 14 iulie pe pagina sa de Facebook.

De asemenea, acesta l-a acuzat pe Grigore Novac că ar fi făcut contrabandă, acum doi ani, sub acoperire diplomatică.

„Poate atunci Bătrâncea s-ar mai spăla parțial de multiplele păcate politice pe care le are, iar „savantul” în științe juridice, Novac, ar merge, din nou, pe muntele Athos, împreună cu Dodon, Corduneanu, Voicu, Furculiță, Pascaru (și alți ortaci socialisto-credincioși) nu pentru a-și ispăși păcatele cadastrale și cele din declarațiile de avere, dar să mai facă, încă o dată, contrabandă sub acoperire diplomatică, nu de alta, dar cele peste 2 tone de vin și multiplele covoare tare le-au mai plăcut preoților de pe muntele Athos!”, a menționat deputatul Platformei DA.

https://www.facebook.com/370480327077681/posts/724701004988943/?sfnsn=mo

NM l-a contactat pe Grigore Novac pentru a-i oferi dreptul la replică, însă acesta a refuzat să comenteze afirmațiile lui Iurie Reniță.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: