Canal exclusiv în limba rusă, în Republica Moldova. PAS anunță un proiect de lege

Compania publică „Teleradio-Moldova”, care deține posturile de televiziune Moldova 1, Moldova 2 dar și Radio Moldova, ar putea să lanseze un canal TV și în limba rusă. Deputații Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Eugeniu Sinchevici și Natalia Davidovici au anunțat, pe 12 martie, despre un proiect de lege în acest sens.

Eugeniu Sinchevici a anunțat că împreună cu Natalia Davidovici va înregistra un proiect de lege care „va permite canalului național să emită în limba unei minorități”.

„Astăzi înregistrăm un proiect de lege conform căruia televiziunea națională va emite și în limba rusă, pe un canal destinat vorbitorilor de limba rusă. (…) Adevărat, în Moldova nu lipsește comunicarea în limba rusă. Dimpotrivă, este foarte multă. Doar că, din păcate, deseori vine din surse neoficiale și obscure, care manipulează și mint oamenii. (…) Cetățenii Republicii Moldova, indiferent de ce limbă vorbesc, trebuie să cunoască și să fie la curent cu politicile statului, să fie la curent cu ce se întâmplă. (…) Noi am ajuns în situația în care vorbitorii de limba rusă ajung în unele bule informaționale. (…) Vorbitorii de limba rusă primesc în mare parte informații false și nu au suficiente surse de informare obiective. Scopul acestui proiect de lege este ca informația din partea statului să ajungă la cetățeni în orice limbă. Dacă ar exista suficiente resurse, noi am dori să fie și un canal și în limba găgăuză, și în bulgară, și în ucraineană”, a comunicat deputatul.

Natalia Davidovici a menționat că prin acest proiect de lege se dorește permiterea companiei Teleradio-Moldova să lanseze un canal în limba rusă. „Canalul în limba rusă cu acoperire națională va promova proiectele locale de cultură, învățământ și cele sociale”, a menționat parlamentara.

Întrebat cum ne asigurăm că vorbitorii de limba rusă vor alege acest canal, Sinchevici a răspuns: „În primul rând, tot în această inițiativă de lege o să impunem ca canalele naționale să fie primele. (…) Când conectezi televizorul să fie Moldova 1, 2, 3. Așa canalul care o să emită în limba rusă o să fie printre primele. (…) Eu presupun că pentru Moldova 1 va fi o sarcină să creeze un conținut interesant care să atragă cetățenii vorbitori de limba rusă”.

Menționăm, conform modificărilor la Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, adoptate de Parlament în noiembrie 2022, furnizorii de servicii media sunt obligați să transmită programe audiovizuale locale în limba română în proporție de cel puțin 80% din totalul programelor realizate. O excepție o constituie furnizorii media ale căror servicii sunt destinate minorităților etnice din unitățile administrativ-teritoriale unde o minoritate etnică reprezintă o pondere majoritară; aceștia trebuie să difuzeze programe audiovizuale locale în proporție de cel puțin 25% în limba română, precum și programe de producție proprie în limba minorității respective. În plus, posturile de televiziune clasificate ca furnizori naționali de servicii media audiovizuale sunt obligate să transmită cel puțin 8 ore de produs local pe zi.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Vicepremier: Republica Moldova ar putea să se unească cu România, dacă procesul de aderare la UE va stagna

Autoritățile de la Chișinău vor lua în considerare scenariul reunificării Republicii Moldova cu România, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va stagna. Afirmația a fost făcută de Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și vicepremier, într-un interviu pentru Euractiv.

Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, oficialul a spus că, în cazul în care procesul ar stagna, Chișinăul va lua în considerare alte posibilități.

El a descris o eventuală unire cu România drept una dintre opțiuni. „Acesta este planul B”, a declarat Osmochescu.

Întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, ministrul Economiei a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dintre ei dețin cetățenia română.

Există un cost. Acesta va trebui să fie suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar costul nu ar fi atât de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii (de Est și de Vest – n. r.)”, a spus el.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Viktor Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Recent, Euractiv a scris că Comisia Europeană se așteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis pe 16 iunie.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: