Sergiu Prodan

Când va fi reconstruită Filarmonica? Ministrul Culturii: „nu e doar despre pereți, ci despre artiști”

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, prezent la ședința Parlamentului pentru a prezenta proiectul privind crearea unui fond pentru cinematografie, a răspuns la întrebarea opoziției legată de banii colectați pentru reconstrucția Filarmonicii Naționale și ce s-a făcut cu aceștia. Răspunzând la întrebarea deputatului PSRM Vladimir Odnostalco, Prodan a declarat că actuala guvernare dezvoltă cultura „pentru oameni, de dragul oamenilor, iar Filarmonica nu înseamnă doar pereți, ci artiști”. El a menționat, de asemenea, că în perioada sovietică au fost construite multe centre culturale care au ajuns să fie abandonate.

„În perioada Uniunii Sovietice, s-au construit foarte multe săli, Case de cultură enorme care au fost părăsite de viață și de activitate culturală chiar pe timpul sovietic. Acea degradare în care s-au adus o sumedenie de case de cultură… Avem case de cultură cu peste o mie de locuri în localități cu 70 de case. Noi construim și dezvoltăm cultura pentru oameni, de dragul oamenilor și Filarmonica nu înseamnă doar pereții. Filarmonica înseamnă artiștii”, a declarat Sergiu Prodan.

Ministrul Culturii a precizat că imediat după incendiul din 2019, au fost donați circa 6 milioane de lei, care se află în contul Ministerului Finanțelor. „Aceste fonduri sunt destinate exclusiv procesului de construcție și nu pot fi utilizate pentru alte etape, precum elaborarea proiectului tehnic”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Prodan, a fost organizat un concurs internațional de idei pentru reconstrucția Filarmonicii, iar în urma acestuia au fost selectate trei proiecte câștigătoare – două din Germania și unul din Republica Moldova. Costurile estimate pentru reconstrucție variază între 35 și 75 de milioane de euro – „în condiția unei filarmonici modeste”.

„Noi ne dorim o filarmonică acustică, care să trezească dorința marilor artiști mondiali să vină, să evolueze aici, pe scena noastră”, a subliniat ministrul.

El a adăugat că reconstrucția va începe în momentul în care bugetul va permite o investiție majoră, dar între timp Filarmonica își continuă activitatea prin artiștii săi.

„Reconstituirea sălii care a ars în 2019 – este un obiectiv la care vom trece imediat când bugetul ne va permite, după satisfacerea tuturor necesităților oamenilor de cultură, în primul rând, ne va permite să investim în proiecte de infrastructură pentru activitatea acestor oameni. Vom investi exact în momentul în care această investiție va fi una posibilă și de amploare, până atunci filarmonica Națională activează”, a subliniat Prodan.

Amintim că incendiul de la Filarmonica Națională care a avut loc pe 24 septembrie 2020 a afectat clădirea în proporție de circa 80 la sută. Au ars ambele săli de concerte, cele două scene, arhiva cu partituri, dar şi zeci de instrumente muzicale, printre care şi trei piane. Ulterior, Ministerul Culturii a anunțat un concurs de proiectare pentru o nouă clădire a Filarmonicii.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: