Agora

Cât va costa organizarea alegerilor prezidențiale și referendumului din Moldova? Răspunsul președintei CEC

Republica Moldova va cheltui circa 306 milioane de lei pentru procesele electorale din toamna 2024: 250 000 000 de lei au fost prevăzute pentru două tururi ale alegerilor prezidențiale, 37 000 000 de lei pentru organizarea referendumului privind integrarea europeană, iar 19 000 000 de lei –implementarea votului prin corespondență. Precizarea a fost făcută de președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angela Caraman, în cadrul ediției din 12 iulie a emisiunii „Realitatea te privește”, de la RLive. Angela Caraman a menționat, de asemenea, că organizarea alegerilor prezidențiale și referendumului în aceiași zi a redus din cheltuieli. 

„Au fost prevăzute în buget circa 250 de milioane de lei pentru alegerile prezidențiale, pentru ambele scrutine. Am făcut această solicitare suplimentară pentru referendum – 37 de milioane de lei – și pentru votul prin corespondență circa 19 milioane de lei. Deja legea cu privire la bugetul de stat a fost rectificată și s-au prevăzut acești bani în buget. Deci bugetul estimat și aprobat este de 306 milioane și ceva”, a declarat președinta CEC, Angela Caraman.

Întrebată cum le răspunde celor care se întreabă dacă organizarea referendumului este „scumpă”, Angela Caraman a spus: „Este puțin să zic că democrația costă. Dar un scrutin ca să fie organizat ca la carte, el necesită anumite cheltuieli. Și atunci când s-a decis combinarea acestor două exerciții – alegeri și referendum – noi de fapt vedem că avem o economiei de mijloace (mijloace financiare – n. r.). (…) Noi acoperim aceste costuri din bugetul de stat pentru că așa spune Codul Electoral. Toți banii pentru alegeri sunt alocați din bugetul de stat. Și acoperim aceste costuri care vizează indemnizația funcționarilor electorali, tot ce ține de logistică și cheltuieli aferente care sunt pentru buletinele de vot, rechizite și așa mai departe”.

Precizăm că alegerile pentru funcția de președinte și referendumul constituțional pentru integrarea europeană a Republicii Moldova vor avea loc în aceiași zi – pe 20 octombrie.

Printre cei care au anunțat deja oficial că vor candida la scrutinul prezidențial se numără:

– Maia Sandu (actuala președintă a țării);
– Tudor Ulianovschi (ex-ministru de externe în guvernul Filip);
– Andrei Năstase (fondatorul Platformei DA, ex-ministru de interne);
– Vlad Filat (lider PLDM);
– Ion Chicu (lider PDCM, fost prim-ministru);
– Alexandr Stoianoglo (ex-procuror general).


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: