Andrei Mardari / NewsMaker

Câți români, vorbitori de rusă, atei și musulmani sunt în Moldova? Date oficiale

Numărul celor care declară limba română drept limbă maternă este în creștere, în Republica Moldova. Totodată, tot mai mulți oameni se declară nereligioși, iar comunitatea musulmană s-a extins ușor. Datele au fost publicate de Biroul Național de Statistică pe 20 octombrie și fac parte din rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor din 2024.

Potrivit recensământului, 76,7% dintre locuitorii Republicii Moldova (1 848 670 de persoane) s-au declarat „moldoveni” din punct de vedere etnic — o creștere față de anul 2014, când ponderea era de 74%. Totodată, a crescut semnificativ și numărul celor care se identifică drept „români” — 8% (193 197 de persoane), față de 6,6% acum zece ani. În schimb, ponderea altor grupuri etnice mari s-a redus: ucrainenii reprezintă 5,1% din populație (față de 6,6% în 2014), rușii — 3,4% (față de 4,1%), iar găgăuzii — 4% (față de 4,3%).

Cea mai pronunțată schimbare se observă în ceea ce privește limba maternă. Numărul celor care au numit „româna” drept limbă maternă a crescut semnificativ — până la 31,8% (765 838 de persoane), față de 22,6% acum zece ani. Ponderea celor care consideră „moldoveneasca” drept limbă maternă a scăzut de la 55,5% la 48,1% (1 159 857 de persoane). În total, categoria „moldovenească” + „română” însumează 79,9% din populație. Este de remarcat faptul că a crescut ponderea celor care au numit rusa drept limbă maternă — 11,6% (280 050), comparativ cu 9,6% în 2014. Ponderea limbii ucrainene s-a redus la 3%.

În capitală, româna a fost indicată ca limbă maternă de 47,7% dintre locuitori, în timp ce limba „moldovenească” — de 28,7%. Rusa rămâne limba maternă pentru 19,7% dintre locuitorii capitalei. În același timp, nordul țării domină limba „moldovenească” (62%), față de cea română (17,3%).

Analiza demografică arată că etnicii ruși (80,9%) și vorbitorii de limbă rusă (80,5%) locuiesc preponderent în mediul urban, în timp ce etnicii moldoveni (57,4%) — în mediul rural.

Datele privind apartenența religioasă au înregistrat, de asemenea, schimbări. Majoritatea covârșitoare a populației — 94,3% — se declară de religie ortodoxă, în creștere față de 90,5% în anul 2014. Numărul persoanelor care se declară atei a ajuns la 14 211 (0,6%), iar al celor care afirmă că nu au nicio religie — la 20 051 (0,8%). Totodată, proporția celor care au evitat să răspundă la întrebarea privind religia a scăzut semnificativ, de la 6,4% din populație (165 895 de persoane) la doar 0,8% (18 103) în 2024.

Deși proporțional ponderea persoanelor care mărturisesc religia islamică nu s-a schimbat (0,1%), în termeni numerici aceasta a crescut cel mai vizibil (de la 1 798 la 3 138 de persoane).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Acces limitat în secțiile de votare pentru persoanele cu dizabilități și resurse administrative – folosite contrar legii? Constatările Promo-LEX după alegerile din 1 noiembrie

Alegerile locale noi și referendumul local din 1 noiembrie s-au desfășurat în liniște, iar procesul de votare a fost organizat eficient, arată un raport al misiunii de observare a Promo-Lex. Totuși, observatorii asociației au semnalat cel puțin șase cazuri de posibilă utilizare a resurselor administrative în campania electorală, probleme de accesibilitate și unele încălcări ale procedurilor de votare.

Potrivit raportului misiunii de observare, cele șase cazuri de posibilă utilizare a resurselor administrative au vizat atribuirea meritelor pentru proiecte realizate din bani publici. Cinci dintre acestea îl vizează pe candidatul Partidului Schimbării la funcția de primar al satului Hăsnășenii Mari, iar unul – o candidată independentă din Chirsova.

Observatorii au mai semnalat un caz în care candidatul independent Serghei Sapunji din Chirsova ar fi oferit unui alegător foloase materiale. CEC i-a anulat înregistrarea în cursa electorală, însă Curtea de Apel Centru a anulat decizia, considerând că nu existau suficiente motive de fapt și de drept. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil recursul CEC.

Probleme de accesibilitate și nereguli la numărarea voturilor

Promo-LEX a atras atenția și asupra accesului limitat pentru persoanele cu dizabilități locomotorii. Patru dintre cele șapte sedii ale consiliilor electorale de circumscripție și patru dintre cele 12 secții de votare monitorizate au fost considerate inaccesibile.

În ziua alegerilor au fost raportate două incidente. Candidatul PSRM din Hăsnășenii Mari s-a aflat pentru o perioadă în raza de 100 de metri a secției de votare, fără să voteze. La o secție din Chirsova, reprezentantul unui candidat independent nu avea legitimație.

Nereguli au fost constatate și la numărarea voturilor, în două secții din Cairaclia și Costești. Acolo nu a fost respectată procedura de prezentare a buletinelor de vot de către un singur membru al biroului electoral. La o secție din Tomai au fost identificate și erori în completarea procesului-verbal, care nu au afectat însă rezultatele.

Patru candidați au câștigat din primul tur

Numărarea în paralel a voturilor realizată de Promo-LEX a confirmat rezultatele preliminare prezentate de CEC. Astfel, patru candidați au câștigat alegerile pentru funcția de primar din primul tur:

  • Hăsnășenii Mari: Andrei Arhirii (Partidul Schimbării) – 70,12%;
  • Cairaclia: Marta Chemencedji (independentă) – 82,23%;
  • Costești: Elona Zuza (PSRM) – 69,83%;
  • Chirsova: Serghei Sapunji (independent) – 54,50%.

La Novosiolovca, prezența la vot a fost de 22,65%, sub pragul de 25% necesar pentru validarea alegerilor. Dacă scrutinul va fi declarat nevalabil, votarea repetată va avea loc în termen de două săptămâni, cu aceiași candidați.

La Delacău, unde a fost organizat un referendum local, nu s-a înregistrat niciun participant, deși scrutinul fusese inițiat de consiliul sătesc.

Promo-LEX a mai menționat că, în ajunul alegerilor, CEC a renunțat la identificarea alegătorilor prin actele digitale din aplicația EVO, pe fondul atacului cibernetic asupra sistemelor guvernamentale. Asociația consideră că trebuie găsit un echilibru între securitatea procesului electoral și aplicarea clară și consecventă a legislației.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: