Andrei Mardari / NewsMaker

Câți români, vorbitori de rusă, atei și musulmani sunt în Moldova? Date oficiale

Numărul celor care declară limba română drept limbă maternă este în creștere, în Republica Moldova. Totodată, tot mai mulți oameni se declară nereligioși, iar comunitatea musulmană s-a extins ușor. Datele au fost publicate de Biroul Național de Statistică pe 20 octombrie și fac parte din rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor din 2024.

Potrivit recensământului, 76,7% dintre locuitorii Republicii Moldova (1 848 670 de persoane) s-au declarat „moldoveni” din punct de vedere etnic — o creștere față de anul 2014, când ponderea era de 74%. Totodată, a crescut semnificativ și numărul celor care se identifică drept „români” — 8% (193 197 de persoane), față de 6,6% acum zece ani. În schimb, ponderea altor grupuri etnice mari s-a redus: ucrainenii reprezintă 5,1% din populație (față de 6,6% în 2014), rușii — 3,4% (față de 4,1%), iar găgăuzii — 4% (față de 4,3%).

Cea mai pronunțată schimbare se observă în ceea ce privește limba maternă. Numărul celor care au numit „româna” drept limbă maternă a crescut semnificativ — până la 31,8% (765 838 de persoane), față de 22,6% acum zece ani. Ponderea celor care consideră „moldoveneasca” drept limbă maternă a scăzut de la 55,5% la 48,1% (1 159 857 de persoane). În total, categoria „moldovenească” + „română” însumează 79,9% din populație. Este de remarcat faptul că a crescut ponderea celor care au numit rusa drept limbă maternă — 11,6% (280 050), comparativ cu 9,6% în 2014. Ponderea limbii ucrainene s-a redus la 3%.

În capitală, româna a fost indicată ca limbă maternă de 47,7% dintre locuitori, în timp ce limba „moldovenească” — de 28,7%. Rusa rămâne limba maternă pentru 19,7% dintre locuitorii capitalei. În același timp, nordul țării domină limba „moldovenească” (62%), față de cea română (17,3%).

Analiza demografică arată că etnicii ruși (80,9%) și vorbitorii de limbă rusă (80,5%) locuiesc preponderent în mediul urban, în timp ce etnicii moldoveni (57,4%) — în mediul rural.

Datele privind apartenența religioasă au înregistrat, de asemenea, schimbări. Majoritatea covârșitoare a populației — 94,3% — se declară de religie ortodoxă, în creștere față de 90,5% în anul 2014. Numărul persoanelor care se declară atei a ajuns la 14 211 (0,6%), iar al celor care afirmă că nu au nicio religie — la 20 051 (0,8%). Totodată, proporția celor care au evitat să răspundă la întrebarea privind religia a scăzut semnificativ, de la 6,4% din populație (165 895 de persoane) la doar 0,8% (18 103) în 2024.

Deși proporțional ponderea persoanelor care mărturisesc religia islamică nu s-a schimbat (0,1%), în termeni numerici aceasta a crescut cel mai vizibil (de la 1 798 la 3 138 de persoane).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Moldova

Petiție după BAC la matematică, profil real: se cere inclusiv organizarea unui nou examen. Reacția Ministerului Educației

Pe online a fost lansată o petiție care a adunat peste 700 de semnături în legătură cu examenul de bacalaureat la matematică, profil real. Autorii susțin că testul a inclus exerciții de dificultate foarte ridicată și îl compară cu probleme din competiții sau examene universitare. Aceștia solicită reducerea baremului de evaluare, măsuri compensatorii sau organizarea unui nou examen. O profesoară de matematică a afirmat că „acest test a fost conceput, din start, pentru eșec”. Ministerul Educației a declarat că testul a fost elaborat în conformitate cu programa și curriculumul național. Totodată, a menționat că înțelege „preocupările privind gradul de dificultate al unor itemi”, precizând că vor fi analizate rezultatele examenului pentru a verifica „eventualele elemente care necesită clarificări metodologice”.

Ce se solicită în petiție

Petiția a fost inițiată în numele „elevilor, părinților și profesorilor din Republica Moldova”. Aceasta a fost adresată Ministerului Educației și Cercetării și Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare.

Semnatarii își exprimă „profunda nemulțumire față de nivelul de dificultate al examenului de bacalaureat la matematică, profil real, sesiunea 2026”. „Considerăm că subiectele propuse au depășit semnificativ nivelul mediu al unui examen național de bacalaureat. În loc să evalueze echilibrat competențele dobândite pe parcursul anilor de studiu, testul a inclus exerciții de dificultate foarte ridicată, comparabile cu probleme întâlnite în competiții sau examene universitare. Una dintre cele mai mari probleme este faptul că examenul nu a oferit șanse reale nici măcar elevilor de nivel mediu (nota 5–6) să acumuleze punctajul necesar pentru promovare. Un examen de bacalaureat trebuie să permită tuturor elevilor care au atins competențele minime să poată obține o notă de trecere prin rezolvarea exercițiilor de bază și medii”, au adăugat semnatarii.

Astfel, semnatarii au solicitat „analizarea urgentă a situației” și luarea uneia sau mai multor măsuri: reducerea baremului de evaluare/ajustarea punctajului de promovare; reevaluarea gradului de dificultate al subiectelor; aplicarea unor măsuri compensatorii echitabile pentru toți candidații; iar, „în cazul în care se consideră necesar, anularea sesiunii curente și organizarea unui nou examen, la un nivel echilibrat și accesibil”.

Ce spune o profesoară de matematică

Gabriela Diaciuc, profesoară de matematică la un liceu din Fălești, a scris pe o rețea de socializare că, pentru mulți dintre elevi, acest examen „a fost un șoc psihologic cumplit”.

„În calitate de pedagog, văd clar principala problemă: acest test este conceput, din start, pentru eșec. Am sentimentul profund că scopul autorilor testului nu este de a verifica ce a învățat copilul în anii de școală, ci de a-l „prinde” pe greșeală, de a-l induce în eroare și de a-i reduce artificial nota. Însăși structura exercițiilor este construită în așa fel încât elevul să se împiedice”, a adăugat profesoara.

Cadrul didactic a vorbit, în acest context, despre necesitatea modificării structurii testului de bacalaureat la matematică.

Reacția Ministerului Educației

Ministerul a declarat că, împreună cu Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE), a luat act de petiție. „Apreciem implicarea elevilor, a părinților și a cadrelor didactice în dezbaterile privind examenele naționale și considerăm că opiniile argumentate contribuie la îmbunătățirea continuă a procesului educațional”, a adăugat Ministerul Educației.

În același timp, Ministerul a declarat că „subiectele examenului au fost elaborate în conformitate cu programa de examen și curriculumul național la disciplina Matematică, respectând procedurile de elaborare, verificare și validare aplicabile evaluărilor naționale”.

„Totodată, înțelegem preocupările exprimate privind gradul de dificultate al unor itemi și impactul acestora asupra rezultatelor. ANCE va analiza rezultatele probei, inclusiv aspectele semnalate în petiție, pentru a verifica eventualele elemente care necesită clarificări metodologice. Menționăm că procesul de evaluare are loc în conformitate cu actele normative în vigoare, fiind desfășurat de profesioniști în domeniul de activitate care se bucură de aprecierea comunității educaționale. În cazul în care analiza va evidenția necesitatea unor măsuri suplimentare, acestea vor fi adoptate în conformitate cu cadrul normativ în vigoare. Evaluarea va fi realizată cu profesionalism, obiectivitate și în interesul superior al copiilor și al asigurării echității procesului de examinare”, a precizat Ministerul.

Sesiunea de bacalaureat 2026 a început pe 2 iunie și se va desfășura până pe 19 iunie. La nivel național activează 92 de centre de bacalaureat, dintre care 31 în municipiul Chișinău. La sesiune sunt înscriși peste 18 800 de candidați, inclusiv 1 866 de restanțieri din anii precedenți.

Rezultatele sesiunii de bază vor fi afișate pe 25 iunie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: