Cazul lui Ghenadie Ciorba – la CtEDO: a stat mai mult de un an după gratii după ce a criticat regimul de la Tiraspol

Cazul activistului Ghenadie Ciorba, privat de libertate timp de 13 luni pentru că a criticat regimul de la Tiraspol, ajunge în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO). Curtea a comunicat Guvernelor Republicii Moldova și Federației Ruse cererea depusă în numele lui Ciorba și a adresat mai multe întrebări. Informația a fost comunicată pe 8 mai de Asociația Promo-LEX.

Potrivit Asociației, pe 13 aprilie 2026, CtEDO a comunicat Guvernelor Republicii Moldova și Federației Ruse cererea depusă în numele lui Ghenadie Ciorba. El este reprezentat în fața CtEDO de avocații Asociației Promo-LEX.

Curtea a adresat Guvernelor întrebări privind jurisdicția Federației Ruse și a Republicii Moldova asupra teritoriului regiunii transnistrene, condițiile de detenție, legalitatea privării de libertate, libertatea de exprimare, lipsa remediilor efective, restricționarea drepturilor în scop de persecutare și intimidare, precum și împiedicarea exercitării dreptului de a se adresa Curții, prin refuzul de a elibera copii ale hotărârilor judecătorești, a precizat Asociația.

A fost privat de libertate timp de 13 luni

Promo-LEX a precizat că Ghenadie Ciorba este locuitor al orașului Râbnița din regiunea transnistreană. „Este președintele organizației obștești „Transnistria – casa noastră comună” și unul dintre puținii lideri locali care exprimă public o poziție critică față de administrația de facto de la Tiraspol”, a comunicat Promo-LEX.

Ciorba a fost privat de libertate timp de 13 luni, între 3 iulie 2020 și 10 august 2021. Detenția a început după participarea sa la un protest spontan pe podul dintre Râbnița și Rezina, organizat de cetățeni cărora li s-a interzis trecerea pe malul drept al Nistrului în temeiul deciziei Centrului de comandă din Tiraspol din 29 iunie 2020, a declarat Promo-LEX.

„Pentru această întrunire pașnică, structurile locale i-au aplicat 9 zile de arest contravențional. La ieșirea din izolator, pe 12 iulie 2020, Ghenadie Ciorba a fost reținut din nou și acuzat de „incitare la extremism prin rețeaua Internet” și de „insultarea președintelui rmn”, două articole din codul penal local folosite frecvent pentru a sancționa vocile incomode. Acuzațiile s-au bazat pe postări de pe Facebook prin care reclamantul critica acțiunile administrației de la Tiraspol în contextul restricțiilor impuse pe durata pandemiei și al situației social-economice din regiune. La 19 iulie 2021, „Judecătoria or. Râbnița” l-a condamnat la 3 ani și 3 luni privațiune de libertate. Pedeapsa a fost ulterior suspendată condiționat de „Judecătoria Supremă” pentru un termen de probațiune de 4 ani, iar reclamantul a fost eliberat la 10 august 2021”, a declarat Asociația.

Ghenadie Ciorba a fost ținut în Izolatorul de detenție provizorie al miliției din Râbnița și în Închisoarea nr. 1 din Hlinaia, Grigoriopol. El a descris condițiile din detenție ca fiind reci și umede, cu lipsă de ventilație, alimentație de proastă calitate și prezența paraziților. În această perioadă, a slăbit peste 15 kilograme.

Promo-LEX a precizat că sentința și celelalte materiale ale cauzei au fost clasificate drept „secret de stat”, iar reclamantului i s-a refuzat eliberarea copiilor de pe acestea, fapt care a îngreunat semnificativ exercitarea dreptului de a se adresa Curții.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Guvern

„Criza din martie a arătat cât de mult contează solidaritatea”: Sandu și Munteanu, de Ziua Nistrului

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Președinta Maia Sandu a declarat că, de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol. Referindu-se la criza din martie 2026, șefa statului a anunțat că a mulțumit celor care au intervenit. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu.

Șefa statului, Maia Sandu, a scris pe o rețea de socializare că „de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol”. „Criza din martie 2026, provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a arătat cât de mult contează solidaritatea și capacitatea de a acționa împreună în momente dificile. (…) Nistrul este esențial pentru sănătatea oamenilor, agricultură, economie, energie și siguranța comunităților noastre. Protejarea lui trebuie să rămână o preocupare constantă pentru noi toți”, a adăugat președinta.

Șefa statului a anunțat că, pe 29 mai, a mulțumit „celor care au intervenit cu profesionalism și responsabilitate pentru a preveni consecințe mai grave și pentru a avea grijă de oamenii noștri”.

Facebook/Maia Sandu
Facebook/Maia Sandu

În context, instituția prezidențială a invitat doritorii să viziteze o expoziție din fața Președinției și să redescopere „unul dintre cele mai prețioase simboluri naturale ale Republicii Moldova”.

Facebook/Maia Sandu

„Pentru mine, Nistrul a fost mereu mai mult decât o linie pe hartă. O parte din copilăria și tinerețea mea sunt legate de malurile lui. (…) Îmi amintesc verile în care îl traversam înot, fără să mă gândesc prea mult la simboluri, la politică sau la istorie. (…) Poate că tocmai lucrurile pe care le considerăm firești ajung să fie cele pe care le prețuim cel mai mult atunci când le vedem puse în pericol. Anul acesta, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din zona Novodnestrovsk, mulți oameni au urmărit cu îngrijorare informațiile despre posibilele efecte asupra Nistrului și asupra surselor noastre de apă. (…) Abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

În ajunul Zilei Nistrului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat autoritățile locale amplasate pe malurile Nistrului să organizeze campanii de salubrizare, iar locuitorii și toți doritorii să se alăture acestor acțiuni.

***

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Resursele de apă ale bazinului Nistrului, în limitele teritoriului Republicii Moldova, sunt evaluate la 10 700 mil. m³, iar mai puțin de 30% din acest volum se formează pe teritoriul țării. Astfel, Nistrul alimentează cu apă potabilă circa 80% din populația țării și 99% din populația municipiului Chișinău. Nistrul își are izvorul în Munții Carpați, are o lungime totală de 1 350 km și o suprafață a bazinului de 72,1 mii km², dintre care pe teritoriul Republicii Moldova cursul său se întinde pe 142,5 km, iar suprafața bazinului este de 19,2 mii km², adică 26,5% din teritoriul total al bazinului.

Amintim că, pe 10 martie 2026, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă. În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării. 

Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului. 

Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina. 

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: