Ce înseamnă rata de bază. Şi de ce este importantă pentru economie #EducațieFinanciară

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a redus rata de bază cu jumătate de punct procentual – de la 4,25% la 3,75%. Această decizie ar trebui să conducă la o reducere a dobânzilor la credite și să stimuleze cererea, potrivit BNM. În cadrul Săptămânii Mondiale de Educație Financiară, la care a aderat și Moldova, NM vă explică ce înseamnă o reducere a ratei de bază și de ce este această decizie importantă pentru economie.

Comitetul Executiv al Băncii Naţionale a Moldovei a redus rata de bază de la 4,25% la 3,75%. Șefa Băncii Naționale, Anca Dragu, a anunțat această decizie într-o conferință de presă din 21 martie. De asemenea, ratele de dobândă la depozitele overnight și la creditele overnight au scăzut cu 0,5% – până la 1,75%, respectiv 3,75%.

Potrivit Ancăi Dragu, aceasta este soluția optimă care va stimula creșterea cererii și a consumului, iar reducerea ratei de bază va duce la o reducere treptată a dobânzilor la depozite și credite.

Dragu a mai spus că în Moldova, de cinci luni la rând, inflația se află în culoarul inflaționist stabilit de Banca Națională – 5% ± 1,5%. Totodată, șefa BNM le-a spus jurnaliștilor că pe viitor inflația nu va scădea sub nivelul acestui coridor.

Rolul ratei de bază

Rata de bază este un indicator important de care depinde activitatea economică. Cu cât rata de bază este mai mare, cu atât ratele la depozitele și împrumuturile oferite de băncile comerciale sunt mai mari. Când inflația este mare, Banca Națională crește de obicei rata de bază. Acest lucru se face pentru a reduce consumul, care împinge inflația în sus, și pentru a încuraja oamenii, prin rate ridicate la depozit, să cheltuiască mai puțin și să economisească mai mulți bani.

Dezavantajul este scumpirea creditelor, inclusiv pentru afaceri, care poate afecta negativ dezvoltarea economică, deoarece companiilor le este mai greu să se dezvolte în condițiile unor împrumuturi costisitoare.

În situația în care inflația este scăzută sau este în limitele coridorului stabilit de Banca Națională, autoritatea de reglementare, de regulă, încearcă să reducă rata de bază. Se crede că în acest caz, populația și afacerile încep să contracteze împrumuturi mai activ, ceea ce contribuie la dezvoltarea afacerilor și la creșterea consumului. Și, ca rezultat, duce la creșterea activității economice și la creșterea economică.

Prognoza inflației

În Moldova, în ultimii doi ani – din septembrie 2021 până în septembrie 2023 – inflația a fost mai mare decât coridorul inflaționist stabilit de Banca Națională. Mai mult, în 2022, inflația a fost cea mai mare din ultimii 20 de ani – 34,62%.

Experții susțineau atunci că de vină ar fi consecințele restricțiilor privind pandemia de COVID-19 și ale războiului din Ucraina, precum și criza energetică.

Inflația a intrat în limitele „coridorului” toamna trecută; pentru frânarea creșterii acesteia, Banca Națională a majorat rata de bază: de la 2,65% la 21,5% la vârful inflației în 2022. După care a început o reducere treptată a ratei de bază.

Conform previziunilor Băncii Naționale, inflația se va menține în limitele coridorul inflaționist stabilit (5%+-1,5%) cel puțin până la sfârșitul anului 2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: