NewsMaker

Ce spune Guvernul de la Chișinău despre cazul ex-angajatului SIS, suspectat de transmiterea informațiilor secrete

Cazul fostului ofițer de rang înalt al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) este în atenția conducerii Republicii Moldova, inclusiv a premierului Dorin Recean. Precizarea a fost făcută pe 10 septembrie de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă. El a subliniat că transmiterea informațiilor secrete de stat trebuie „să aibă calificarea juridică corespunzătoare” și că SIS cooperează cu partenerii săi internaționali care examinează acum acest subiect.

În timpul unor declarații de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului a fost întrebat dacă autoritățile din Republica Moldova au deschis o anchetă paralelă și care este poziția Executivului față de faptul că „un oficial de rang înalt a ajuns să fie spion în favoarea altor state”.

„Din partea Guvernului Republicii Moldova, mesajul este clar și tranșant: orice act de trădare de patrie și transmiterea de secrete este un fapt care necesită să aibă calificarea juridică corespunzătoare. Nu pot să vorbesc în numele altor instituții care urmează să investigheze detaliile acestui caz, care cu siguranță o vor face. Vreau să punctez că vom continua eforturile de identificare a unor astfel de persoane care sabotează și lucrează în interesul altor state și nu cel al Republicii Moldova. Este un proces clar pornit și în viitor vom depune toate eforturile ca cei care trădează interesele Republicii Moldova să răspundă conform legislației țării noastre”, a comunicat Daniel Vodă pe 10 septembrie.

Întrebat dacă premierul Republicii Moldova a solicitat să fie ținut la curent cu evoluția cazului, Vodă a răspuns: „Este evident că acest caz de rezonanță, nu doar pentru Republica Moldova sau România, dar în plan regional, este în atenția conducerii Republicii Moldova, inclusiv a domnului prim-ministru și toate acțiunile care necesită a fi întreprinse vor fi desfășurate și pe partea de investigare în Republica Moldova”.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău a mai spus că „Serviciul de Informații și Securitate cooperează strâns cu partenerii care acum examinează acest subiect”. „Cazul este în gestiune la partea română. Asta înseamnă că și autoritățile din Republica Moldova, în capacitatea oficială, urmează să conlucreze foarte strâns cu colegii din România”, a precizat Vodă.

***

Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a anunțat, pe 8 septembrie, că un fost ofițer de rang înalt al instituției este suspectat de transmiterea unor informații secrete de stat. Potrivit SIS, bărbatul de 47 de ani este cercetat la nivel internațional, iar procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România „au pus în aplicare mandatul de aducere” pe numele său. Instituția a menționat că desfășoară, împreună cu parteneri internaționali, acțiuni „de prevenire și investigare a riscurilor de securitate care amenință interesele și securitatea regională”.

Direcția din România a precizat că, începând cu 2024 și până în prezent, suspectul a fost implicat „în activități de divulgare neautorizată a unor informații secrete de stat” către KGB-ul din Belarus, „în condiții de natură să pună în pericol securitatea națională a României”. Potrivit direcției române, suspectul a avut două întâlniri în Budapesta cu ofițeri ai KGB-ului din Belarus și „există suspiciuni rezonabile că acestea au avut drept scop transmiterea de instrucțiuni și efectuarea de plăți pentru serviciile prestate”.  

Presa din România a scris, cu referire la surse, că persoana vizată este fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, și că acesta a fost reținut pe aeroportul din Timișoara. Conform publicațiilor române, Balan avea programat un eveniment pe 9 septembrie la Universitatea de Vest din Timișoara. Prezentat ca specialist în securitate, el urma să participe la o masă rotundă alături de invitați precum Igor Șarov, rectorul Universității de Stat din Moldova, și Iulian Chifu, expert în politică externă.

Pe 9 septembrie, Alexandru Balan a fost audiat de procurorii DIICOT din România și reținut pentru 24 de ore, potrivit G4Media.

Pe 10 septembrie, Direcția din România a anunțat că s-a propus arestarea preventivă a inculpatului, cetățean al Republicii Moldova și al României, pentru o perioadă de 30 de zile. Decizia urmează să fie luată de Curtea de Apel București.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, interviu pentru presa ungară, despre aderarea la UE: „Blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”

Președinta Maia Sandu susține că Republica Moldova trebuie să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană în propriul ritm și că blocarea parcursului european al țării nu ar ajuta Ucraina. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației maghiare Valasz Online.

Maia Sandu a spus că, în timpul recentei vizite la Budapesta, a discutat cu prim-ministrul Peter Magyar despre deschiderea ultimelor două clustere de negocieri pentru aderarea la UE, însă nu au fost menționate termene concrete. Totuși, lidera de la Chișinău speră că o decizie favorabilă va fi luată la ultima reuniune a Consiliului UE din acest an.

„Ne dorim să fie deschise ultimele două clustere, pentru care, potrivit Comisiei Europene, ambele țări sunt pregătite din punct de vedere tehnic. Înțeleg că Ungaria discută cu guvernul ucrainean anumite chestiuni bilaterale și sperăm că, în următoarele luni, toate statele membre vor lua o decizie favorabilă pentru ambele țări. Susținem un proces bazat pe merite și nu solicităm scurtături”, a declarat președinta.

Întrebată dacă Republica Moldova ar trebui să accelereze procesul de integrare europeană separat de Ucraina, având în vedere dificultățile cu care se confruntă țara vecină din cauza războiului, Maia Sandu a declarat că autoritățile de la Chișinău nu cer tratament preferențial și susțin avansarea în baza meritelor. Totodată, președinta a subliniat că Republica Moldova trebuie să se concentreze pe propriile reforme.

„Încercăm să menținem Republica Moldova de partea corectă a istoriei și să o păstrăm democratică. De aceea, integrarea europeană este atât de importantă pentru noi. Suntem o țară mică și, totuși, numai în 2025, Rusia a cheltuit 2% din PIB-ul nostru pentru a interveni în procesele noastre democratice. Am rezistat până acum, dar dacă nu vom demonstra progrese în procesul de integrare europeană, în pofida eforturilor depuse, Rusiei îi va fi mai ușor să-și promoveze narațiunile pe viitor. Vrem să ne păstrăm suveranitatea și democrația, dar vrem și să rămânem prieteni cu Ucraina. Totuși, dacă nu vom reuși să avansăm în procesul de integrare europeană și să ne consolidăm reziliența în fața Rusiei, situația va deveni riscantă”, a adăugat șefa statului.

Întrebată dacă Republica Moldova este pregătită să avanseze pe calea integrării europene „cu sau fără Ucraina”, Maia Sandu a spus: „Eu sunt responsabilă de progresul acestei țări. Și repet: blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este împărțit în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până în octombrie 2026, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Ultimele două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune” – nu au fost încă deschise oficial.

Ungaria a blocat în repetate rânduri avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei, invocând inclusiv problema drepturilor minorității maghiare din această țară. Blocajul a afectat și parcursul european al Republicii Moldova, ale cărei negocieri au fost asociate cu cele ale Ucrainei.

Maia Sandu a efectuat, în perioada 23-24 octombrie, o vizită la Budapesta cu ocazia comemorării a 70 de ani de la Revoluția maghiară din 1956. În cadrul vizitei, a avut întrevederi cu președintele Ungariei, Andras Baka, și cu premierul Peter Magyar. Discuțiile au vizat inclusiv cooperarea bilaterală și extinderea Uniunii Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: