Facebook/Sergiu Prodan

Cea mai bună violonistă a Moldovei, cercetată pentru tentativă de contrabandă. „Stradivariusul” era, de fapt un Guadagnini

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a inițiat o cauză penală pentru tentativă de contrabandă. În dosar este vizată violonista Alexandra Conunova, care urma să ajungă în Rusia. Aceasta nu ar fi declarat instrumentul muzical. Presa a scris că ar fi fost vorba despre un exemplar „Stradivarius” și ar valora 2 mln de dolari, informație care se pare că nu corespunde adevărului. Ministrul Culturii Sergiu Prodan a calificat situația creată drept „exces de zel” și a menționat că este vorba despre cea mai bună violonistă din Republica Moldova.

Incidentul a fost înregistrat pe 22 octombrie la Aeroportul Internaținal Chișinău. Mai multe surse mass media au titrat că o femeie care se îndrepta spre Federația Rusă ar fi încercat să scoată, ilegal, din țară, o vioară Stradivarius, care ar valora 2 mln de dolari.

Ministrul Culturii Sergiu Prodan a dezvăluit că este vorba despre Alexandra Conunova și s-a arătat sigur că este vorba despre o neînțelegere.

„Este o confuzie regretabilă și un exces de zel. Ministerul Culturii este în contact cu Alexandra și întreprinde toate eforturile pentru a lămuri cât mai repede posibil situația. Rog reprezentanții mass media și comentatorii de pe rețelele de socializare să se abțină de la titluri senzaționale și etichetări în raport cu una dintre cele mai bune violoniste ale Republicii Moldova. Nu avem nici un motiv să ne îndoim de faptul că Alexandra deține această vioară legal și în scurt timp dovezile de confirmare vor fi prezentate”, a menționat ministrul.

„Stradivariusul” care nu este Stradivarius

Și alți internauți au criticat dur cele întâmplate. Omul de cultură Gheorghe Erizanu a ironizat pe seama situației.

„Alexandra Conunova e cu dosar penal. Vameșii moldoveni sunt mândri de vigilența și puterea pe care o au. Republica Moldova poate exporta mere, vin, ulei, brațe de muncă ieftine, țigări & spirt prin contrabandă. Exportul de cultură nu are articol în Codul vamal. Vivaldi e un contrabandist de toamnă”, a menționat scriitorul pe blogul său.

Acesta a menționat că, de fapt, instrumentul muzical este un Giovanni Battista Guadagnini, realizat în 1785, la Turin, și este cunoscut sub numele „Ida Levin”, fiind împrumutat, în semn de respect și apreciere pentru talentul Alexandrei Conunova, de către maestrul Cedric Berger din Elveția.

PCCOCS: instrumentul muzical nu a fost declarat

Contactat de NM, purtătorul de cuvânt al PCCOCS Emil Gaitur a explicat că organele de drept au inițiat o cauză penală pentru tentativă de contrabandă, întrucât vioara nu fusese declarată.

„Instrumentul muzical nu a fost declarat de către pasageră – cetățean al Moldovei, dar a fost depistat în cadrul controlului vamal de rutină. Prin urmare, a fost pornită o cauză penală pentru tentativă de contrabandă. Potrivit materialelor dosarului, aceasta-l avea în folosință pentru activitate concertistică. Totodată, trebuie să vă comunic faptul că certificatul de evaluare al instrumentului este în proces de expertizare”, a menționat Emil Gaitur.

NM a încercat să obțină un comentariu din partea Alexandrei Conunova, însă aceasta nu ne-a răspuns la mesaje.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: