Ministrul Energiei al Republicii Moldova, Dorin Junghietu, a scris pentru NM un editorial despre cum își propune țara să reducă dependența de importuri, să construiască un sistem energetic mai rezistent la crize și să facă energia mai accesibilă pentru cetățeni până în 2050.
În ultimii ani, Republica Moldova a învățat poate cea mai importantă lecție din istoria sa și a învățat-o într-un mod dificil. Am înțeles că energia nu înseamnă doar gaze, linii electrice sau facturi. Ea înseamnă securitate națională, economie și libertatea unui stat de a lua singur decizii. Atunci când energia lipsește sau devine inaccesibilă, nu se opresc doar luminile. Se opresc investițiile, încetinește economia, iar nesiguranța ajunge în fiecare gospodărie.
Crizele prin care am trecut au schimbat profund felul în care privim acest sector. Dacă înainte energia era adesea percepută ca un domeniu tehnic, rezervat specialiștilor, astăzi ea a devenit o preocupare a întregii societăți. Fiecare familie știe cât de important este să ai surse sigure de aprovizionare, fiecare antreprenor înțelege că energia este una dintre condițiile esențiale pentru dezvoltarea unei afaceri, iar fiecare investitor caută predictibilitate înainte de a decide unde își plasează capitalul.
Tocmai de aceea, Strategia energetică a Republicii Moldova pentru perioada 2026-2050 nu este doar un document destinat specialiștilor din domeniu. Ea este, în esență, o strategie de dezvoltare a țării. Pentru că felul în care vom produce, transporta și consuma energia în următorii 25 de ani va influența direct modul în care va evolua economia Republicii Moldova.
Pornim de la o realitate pe care nu o putem nega. Astăzi importăm aproximativ 77% din energia pe care o consumăm. Această dependență ne face vulnerabili la șocurile externe, indiferent dacă vorbim despre conflicte regionale, volatilitatea piețelor sau decizii politice luate în afara Republicii Moldova. Strategia propune ca până în 2050 această pondere să scadă la aproximativ 40%. Nu pentru că ne-am propus să devenim o insulă energetică și să producem totul singuri, ci pentru că vrem ca dependențele critice să dispară, iar Republica Moldova să poată alege, nu să fie constrânsă.
Aici apare prima idee importantă. În trecut, securitatea energetică era asociată aproape exclusiv cu accesul la gaze naturale. Astăzi, ea înseamnă mult mai mult. Înseamnă interconectări cu România și cu piața energetică europeană, înseamnă producție locală, stocarea energiei, piețe concurențiale, infrastructură modernă și capacitatea sistemului de a funcționa chiar și atunci când una dintre componente este afectată.
Din acest motiv, Strategia nu vorbește doar despre construirea unor noi capacități de producere. Ea vorbește despre construirea unui sistem energetic complet diferit de cel pe care l-am moştenit. Un sistem în care energia poate circula în ambele sensuri, în care consumatorul poate deveni și producător, iar piața funcționează pe baza concurenței și nu a dependențelor.
Acest lucru înseamnă investiții fără precedent în infrastructură. Capacitatea de interconectare cu România este planificată să crească de la aproximativ 315 MW în prezent la 780 MW până în 2030 și la aproape 2.000 MW în 2050. Numărul interconectărilor electrice va crește de la doar una la cinci. Nu sunt doar cifre tehnice. Ele înseamnă că Republica Moldova va avea acces la una dintre cele mai mari piețe de energie din lume și va putea cumpăra sau vinde energie acolo unde condițiile sunt cele mai avantajoase.
Dar integrarea europeană nu înseamnă doar posibilitatea de a importa energie. Ea presupune și capacitatea de a produce mai mult acasă. Strategia urmărește ca până în 2050 aproximativ 90% din consumul de energie electrică să poată fi acoperit din producția locală, iar cel puțin 85% din această producție să provină din surse regenerabile. Pentru a ajunge acolo, capacitatea instalată în centrale eoliene este proiectată să crească până la aproximativ 2.600 MW, iar cea fotovoltaică la circa 1.200 MW.
Este important însă să înțelegem că Strategia nu este o strategie despre panouri solare și turbine eoliene. Una dintre cele mai frecvente greșeli este să reducem tranziția energetică la aceste imagini spectaculoase. În realitate, ele reprezintă doar o parte din ecuație. Un sistem modern are nevoie de baterii pentru stocarea energiei, de centrale flexibile care să poată echilibra rețeaua, de linii electrice noi, de rețele inteligente și de piețe capabile să răspundă în timp real schimbărilor de consum și producție. Fără toate acestea, nici cea mai mare capacitate instalată în surse regenerabile nu poate funcționa eficient.
La fel de important este și modul în care consumăm energia. În următoarele decenii nu vom produce doar mai multă energie curată, ci vom folosi energia într-un mod fundamental diferit. Astăzi, energia electrică reprezintă aproximativ 12% din consumul final de energie. Până în 2050, această pondere ar urma să ajungă la 65%. Aceasta înseamnă mai multe pompe de căldură în locuințe, mai multe automobile electrice, procese industriale electrificate și o economie care utilizează din ce în ce mai puțin combustibili fosili.
În același timp, cea mai ieftină energie rămâne cea pe care nu este nevoie să o producem. Din acest motiv, eficiența energetică ocupă un loc central în Strategie. Economia Republicii Moldova consumă astăzi de aproape cinci ori mai multă energie pentru a genera aceeași valoare adăugată comparativ cu obiectivul stabilit pentru anul 2050. Reducerea intensității energetice de la 0,298 la 0,061 tone echivalent petrol pentru fiecare o mie de euro din PIB nu este doar un indicator statistic. Ea înseamnă întreprinderi mai competitive, costuri mai mici de producție și gospodării care plătesc mai puțin pentru același nivel de confort.
Renovarea clădirilor, modernizarea sistemelor de termoficare și digitalizarea rețelelor vor avea un impact direct asupra vieții oamenilor. O casă bine izolată consumă mai puțină energie, iar un sistem de distribuție inteligent reduce pierderile și permite integrarea noilor tehnologii. În același timp, Strategia urmărește reducerea sărăciei energetice de la aproximativ 65% dintre gospodării la doar 2% până în 2050. Aceasta este, poate, cea mai importantă dimensiune socială a întregului document. Tranziția energetică nu poate avea succes dacă îi lasă în urmă pe cei mai vulnerabili.
La fel de important este și faptul că Strategia privește energia prin prisma dezvoltării economice. În următorii 25 de ani, Republica Moldova își propune să atragă investiții industriale, să dezvolte sectoare economice cu valoare adăugată mare și să crească exporturile. Toate acestea au nevoie de un sistem energetic stabil, competitiv și predictibil. Nu putem vorbi despre reindustrializare, centre de date sau investiții în producție dacă energia rămâne scumpă, impredictibilă sau insuficientă.
Strategia nu pretinde că poate anticipa fiecare evoluție tehnologică până în 2050. Nimeni nu știe astăzi ce tehnologii vor domina piața peste două decenii. Dar știm foarte bine direcția în care se îndreaptă Europa și știm care sunt vulnerabilitățile pe care trebuie să le depășim. Tocmai de aceea documentul trebuie privit ca o busolă, nu ca o fotografie a viitorului.
În cele din urmă, miza Strategiei energetice nu este doar sectorul energetic. Miza este capacitatea Republicii Moldova de a se dezvolta într-o Europă în care competitivitatea va depinde din ce în ce mai mult de accesul la energie sigură, curată și accesibilă. Dacă în ultimii ani am fost obligați să gestionăm crize, următorii 25 de ani trebuie să fie despre construirea unui sistem care să facă Republica Moldova mai puțin vulnerabilă și mai puternică.
Aceasta este, în fond, ambiția Strategiei energetice 2026-2050, ca energia să nu mai fie una dintre principalele noastre vulnerabilități, ci unul dintre avantajele pe care ne construim dezvoltarea economică și viitorul european.
Autor: Dorin Junghietu,
Ministrul Energiei al Republicii Moldova
Opinia autorului poate să nu coincidă cu cea a redacției NM.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
