Ceban explică de ce proiectul Centrului „Eugen Doga”, anunțat în 2021, bate pasul pe loc: „Nu e vina primăriei”

Proiectul de creare a Centrului Cultural „Eugen Doga” va fi dus la bun sfârșit, în ciuda „dificultăților” întâmpinate în patru ani de la lansarea inițiativei. Asigurarea vine din partea primarului capitalei, Ion Ceban, care a declarat, în cadrul ședinței Primăriei, că nu își dorește ca acest subiect să fie politizat. Potrivit edilului, proiectul a stagnat nu din vina municipalității, ci din cauza procedurilor birocratice.

„Nu îmi doresc ca acest subiect să fie politizat. (…) Totuși trebuie să recunoaștem că multe dintre dificultățile întâmpinate nu au depins de noi. Au fost obstacole reale, iar procesul a fost, într-adevăr, greu de dus mai departe. Nu este vina Primăriei, însă realitatea este că nu se cunoaște clar cine deține acest teren și cine are competența de a interveni. Această situație afectează direct procesele administrative și de dezvoltare”, a declarat Ion Ceban.

Edilul a dat asigurări că proiectul va fi dus la bun sfârșit, fără a preciza însă în cât timp clădirea, aflată în prezent în paragină, ar putea deveni un centru cultural dedicat maestrului Eugen Doga, așa cum a promis încă din 2021.

Declarațiile lui Ceban vin după ce, recent, Ministerul Culturii a cerut explicații autorităților municipale pentru lipsa de progrese în reabilitarea clădirii destinate Centrului „Eugen Doga”. Ministerul Sergiu Prodan a atras atenția că, deși imobilul de pe strada Veronica Micle a fost transmis Primăriei în urmă cu peste doi ani și jumătate, lucrările nu au început, iar starea clădirii degradează vizibil.

Amintim că proiectul Centrului Cultural „Eugen Doga” a fost anunțat în 2021, când primarul capitalei, Ion Ceban, a promis realizarea acestuia cu prilejul aniversării a 85-a a compozitorului. Ulterior, Consiliul Municipal Chișinău a votat o decizie privind transmiterea unor spații din clădirea de pe strada Veronica Micle către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a municipiului Chișinău.

Pe 6 decembrie 2023, Guvernul a aprobat transmiterea din proprietatea statului în subordinea municipalității a edificiului și terenului aferent, pentru a permite realizarea proiectului. Conform planului, în cadrul Centrului urma să fie arhivat și valorificat patrimoniul de creație al maestrului, iar activitatea acestuia să fie studiată de muzicologi, studenți și elevi. De asemenea, Centrul urma să susțină tinerii talentați și educația muzicală a copiilor.

În prezent, însă, clădirea, inclusă în Registrul monumentelor ocrotite de stat, este lăsată în paragină – cu acoperiș deteriorat, geamurile sparte și cu pereții crăpați. Ce cred oamenii, dar și arhitectul proiectului, vezi în reportajul video realizat de NM – AICI.

Amintim că compozitorul Eugen Doga a încetat din viață pe 3 iunie, la vârsta de 88 de ani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: