Ceban, prima reacție la filmările care paralizează capitala: „Să ne bucurăm când Chișinăul apare în pelicule”

Primarul municipiului Chișinău a venit pe 8 aprilie cu o primă reacție la criticile internauților care s-au plâns de ambuteiaje în capitală, urmare a filmării proiectului cinematografic „Transit Times”. Edilul susține că toate instituțiile statului au fost vizate cu privire la filmarea proiectului cinematografic și că „nu este corect” că se încearcă a face din Primăria Chișinău „singurul vinovat”. Ceban susține pe de o parte că înțelege „indignarea oamenilor”, iar pe de altă parte că aceștia ar trebui să se bucure când Chișinăul apare în pelicule.

„Toate instituțiile statului au fost vizate cu privire la filmarea unui film pe străzile Capitalei. Nu este corect când se încearcă a se pune accentul că Primăria s-ar face vinovată. Filmările se vor desfășura timp de 2 luni de zile, ne cerem scuze din partea noastră dar și din partea celor care realizează aceste filmări. 

Înțeleg indignarea cetățenilor, vom informa când vom avea o dispoziție în acest sens, dar trebuie și să ne bucurăm când Chișinăul apare în pelicule care pot fi prezentate în țară și peste hotare. Se întâmplă practic în toate capitalele lumii, încercăm să facem ca împreună cu colegii din poliție ca situația să fie gestionată”, a declarat Ion Ceban în timpul ședinței Serviciilor Primăriei Chișinău din 8 aprilie.

Amintim că, pe 3 aprilie, mai mulți locuitori ai capitalei s-au plâns pe ambuteiajele din oraș. Traficul a fost îngreunat în legătură cu vizita premierul Belgiei în Moldova și restricțiile de circulație pe unele străzi, precum și din cauza unor filmări în sectorul Buiucani. Cele din urmă, la fel, au condus la restricționarea traficului pe mai multe străzi. Unii internauți au spus le-a trebuit mai mult de două ore ca să ajungă la muncă, iar alții au declarat că au renunțat și s-au întors acasă.

Regizoarea „Transit Time” Felicia Plămădeală a venit în aceeași zi cu o reacție. Aceasta a declarat că producția de film înseamnă „multă logistică” și că blocarea străzilor temporar sau parțial, în acest scop, este „ceva normal în toate țările”. Ea a adus drept exemplu, în acest sens, SUA, Germania și Spania.

De menționat că proiectul cinematografic urmează să fie filmat în perioada 3 aprilie – 16 mai, curent. În această perioadă, mai multe străzi din capitală vor fi parțial sau complet blocate, în timpul filmărilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: