Ceban susține că a rupt legăturile cu Moscova din 2022: „Pentru mine, este absolut inacceptabil ceea ce se întâmplă”

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban – care este unul dintre cei patru lideri ai Blocului „Alternativa”, înscris în cursa pentru alegerile parlamentare din toamnă – afirmă că nu a mai vizitat Federația Rusă din 2022 – anul în care armata rusă a invadat Ucraina. Edilul a declarat, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la postul N4, că, din acel moment, a rupt orice legătură cu Moscova.

Întrebat dacă i-ar fi ușor să reia relațiile cu Federația Rusă, după ce a condamnat public războiul din Ucraina, Ceban a evitat un răspuns tranșant. El a făcut însă aluzie la actuala guvernare, despre care susține că ar menține dialogul cu Moscova prin intermediul funcționarilor publici.

„Nu pot să jur, dar ținând cont că l-au trimis pe unul, apoi pe al doilea… Sau nu întreprinzi niciun pas și rămâi pe principiile tale, sau nu imiți aceste istorii. Pentru că nu eu am fost la Moscova după 2022. Eu acolo nu am fost”, a declarat edilul.

Ceban a precizat că nu a mai avut „niciun contact” cu Moscova după 2022 și a confirmat că a întrerupt complet relațiile cu partea rusă. Întrebat dacă a încetat să mai răspundă la mesaje sau pur și simplu nu a mai fost contactat, el a declarat: „Poate la început cineva a și scris, dar am explicat că pentru mine este absolut inacceptabil ceea ce se întâmplă”.

Ceban și Rusia: acuzații vs răspunsuri

Primarul capitalei și liderul Mișcării Alternativa Națională (MAN), partid cu orientare declarată pro-europeană, a fost în repetate rânduri acuzat de legături cu Federația Rusă – inclusiv de actuala guvernare de la Chișinău. Recent, Ion Ceban a fost declarat indezirabil în România și în tot spațiul Schengen. Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a confirmat interdicția, invocând „conexiuni complicate cu reprezentanți ai Federației Ruse” – acuzații catalogate drept „nefondate” de către edil, care le-a respins public.

În 2022, SUA au sancționat mai multe persoane și entități pentru ingerință electorală în favoarea Kremlinului. Printre acestea s-ar fi numărat și un fost ofițer FSB, acuzat că ar fi consiliat MAN în campaniile sale politice. Ceban a negat atunci orice implicare și a calificat acuzațiile drept parte a unei campanii de dezinformare.

Totuși, un documentar lansat recent – „Marele război hibrid” – care scoate la iveală metodele prin care Kremlinul încearcă să mențină influența asupra Republicii Moldova, arată că la alegerile prezidențiale din 2024 ar fi participat aceiași consultanți politici apropiați FSB-ului, care, în 2019, ar fi coordonat campania lui Ion Ceban pentru Primăria Chișinăului – alegeri pe care acesta le-a câștigat.

„Au fost trimiși aici de serviciile speciale ruse pentru a acorda suport unor proiecte politice ruse. Iurii Gudilin, fiind un ofițer al serviciilor speciale ruse, era cel care coordona grupul de politehnologi”, a explicat șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață.

În noiembrie 2023, presa din Republica Moldova a preluat o investigație realizată de jurnaliști estonieni, potrivit căreia, în ajunul invaziei ruse în Ucraina (23 februarie 2022), Ion Ceban și soția sa ar fi călătorit la Moscova. Ulterior, edilul ar fi plecat singur spre Berlin, întorcându-se în țară prin România. Ceban a evitat atunci să comenteze public aceste informații, promițând că va prezenta documente justificative – lucru care nu s-a mai întâmplat.

Invitat recent la televiziunea publică, primarul a declarat că nu a mai fost în Rusia „de foarte mult timp”, fără a preciza o dată exactă. El a negat orice relație cu FSB-ul și a afirmat că este ținta unor încercări forțate de asociere, fie cu Moscova, fie cu Occidentul.

Reamintim că Mișcarea Alternativa Națională a fost lansată oficial în decembrie 2021, de către Ion Ceban, fost membru al Partidului Socialiștilor. În august 2022, acesta a anunțat despre crearea unui partid politic cu viziune pro-europene, cu același nume.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

pikist.com

Numărul copiilor victime ale infracțiunilor sexuale a crescut în Moldova. Datele MAI pentru primele 10 luni ale anului

830 de copii au fost victime ale infracțiunilor în Republica Moldova în primele zece luni ale anului 2026. Dintre aceștia, 290 au fost victime ale infracțiunilor sexuale, cu patru mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut. Datele au fost prezentate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pe 12 noiembrie, în cadrul unei ședințe dedicate protecției copiilor împotriva abuzurilor și exploatării sexuale.

La ședința Comisiei Naționale pentru monitorizarea implementării Convenției de la Lanzarote, reprezentanții autorităților și experții Consiliului Europei au discutat despre rezultatele obținute în perioada 2025–2026 și măsurile care trebuie luate în continuare pentru protejarea copiilor.

Unul dintre subiecte a fost activitatea Centrului regional Barnahus din nordul țării, care oferă ajutor copiilor victime sau martori ai infracțiunilor. Experții au evaluat activitatea centrului și au venit cu recomandări pentru îmbunătățirea serviciilor oferite copiilor.

Participanții au analizat și activitatea Centrului de Siguranță Digitală din Moldova în prima jumătate a anului 2026. Discuțiile au vizat pericolele la care sunt expuși copiii pe internet și măsurile necesare pentru prevenirea abuzurilor și exploatării sexuale în mediul online.

De asemenea, a fost discutată verificarea persoanelor care lucrează cu copiii, pentru a preveni eventualele abuzuri sexuale.

Printre prioritățile pentru următorii ani se numără pregătirea unui nou plan de măsuri pentru perioada 2027–2028, îmbunătățirea serviciilor de ajutor pentru copiii care au fost victime ale infracțiunilor și intensificarea eforturilor de prevenire și combatere a abuzurilor sexuale, inclusiv pe internet.

Ședința a avut loc în contextul Zilei europene pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, marcată anual pe 18 noiembrie. Cu această ocazie, Consiliul Europei urmează să lanseze un ghid pentru jurnaliști, care conține recomandări despre cum trebuie reflectate aceste cazuri, astfel încât să fie respectată viața privată și protejată identitatea copiilor victime.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: