Ceban susține că a rupt legăturile cu Moscova din 2022: „Pentru mine, este absolut inacceptabil ceea ce se întâmplă”

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban – care este unul dintre cei patru lideri ai Blocului „Alternativa”, înscris în cursa pentru alegerile parlamentare din toamnă – afirmă că nu a mai vizitat Federația Rusă din 2022 – anul în care armata rusă a invadat Ucraina. Edilul a declarat, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la postul N4, că, din acel moment, a rupt orice legătură cu Moscova.

Întrebat dacă i-ar fi ușor să reia relațiile cu Federația Rusă, după ce a condamnat public războiul din Ucraina, Ceban a evitat un răspuns tranșant. El a făcut însă aluzie la actuala guvernare, despre care susține că ar menține dialogul cu Moscova prin intermediul funcționarilor publici.

„Nu pot să jur, dar ținând cont că l-au trimis pe unul, apoi pe al doilea… Sau nu întreprinzi niciun pas și rămâi pe principiile tale, sau nu imiți aceste istorii. Pentru că nu eu am fost la Moscova după 2022. Eu acolo nu am fost”, a declarat edilul.

Ceban a precizat că nu a mai avut „niciun contact” cu Moscova după 2022 și a confirmat că a întrerupt complet relațiile cu partea rusă. Întrebat dacă a încetat să mai răspundă la mesaje sau pur și simplu nu a mai fost contactat, el a declarat: „Poate la început cineva a și scris, dar am explicat că pentru mine este absolut inacceptabil ceea ce se întâmplă”.

Ceban și Rusia: acuzații vs răspunsuri

Primarul capitalei și liderul Mișcării Alternativa Națională (MAN), partid cu orientare declarată pro-europeană, a fost în repetate rânduri acuzat de legături cu Federația Rusă – inclusiv de actuala guvernare de la Chișinău. Recent, Ion Ceban a fost declarat indezirabil în România și în tot spațiul Schengen. Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a confirmat interdicția, invocând „conexiuni complicate cu reprezentanți ai Federației Ruse” – acuzații catalogate drept „nefondate” de către edil, care le-a respins public.

În 2022, SUA au sancționat mai multe persoane și entități pentru ingerință electorală în favoarea Kremlinului. Printre acestea s-ar fi numărat și un fost ofițer FSB, acuzat că ar fi consiliat MAN în campaniile sale politice. Ceban a negat atunci orice implicare și a calificat acuzațiile drept parte a unei campanii de dezinformare.

Totuși, un documentar lansat recent – „Marele război hibrid” – care scoate la iveală metodele prin care Kremlinul încearcă să mențină influența asupra Republicii Moldova, arată că la alegerile prezidențiale din 2024 ar fi participat aceiași consultanți politici apropiați FSB-ului, care, în 2019, ar fi coordonat campania lui Ion Ceban pentru Primăria Chișinăului – alegeri pe care acesta le-a câștigat.

„Au fost trimiși aici de serviciile speciale ruse pentru a acorda suport unor proiecte politice ruse. Iurii Gudilin, fiind un ofițer al serviciilor speciale ruse, era cel care coordona grupul de politehnologi”, a explicat șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață.

În noiembrie 2023, presa din Republica Moldova a preluat o investigație realizată de jurnaliști estonieni, potrivit căreia, în ajunul invaziei ruse în Ucraina (23 februarie 2022), Ion Ceban și soția sa ar fi călătorit la Moscova. Ulterior, edilul ar fi plecat singur spre Berlin, întorcându-se în țară prin România. Ceban a evitat atunci să comenteze public aceste informații, promițând că va prezenta documente justificative – lucru care nu s-a mai întâmplat.

Invitat recent la televiziunea publică, primarul a declarat că nu a mai fost în Rusia „de foarte mult timp”, fără a preciza o dată exactă. El a negat orice relație cu FSB-ul și a afirmat că este ținta unor încercări forțate de asociere, fie cu Moscova, fie cu Occidentul.

Reamintim că Mișcarea Alternativa Națională a fost lansată oficial în decembrie 2021, de către Ion Ceban, fost membru al Partidului Socialiștilor. În august 2022, acesta a anunțat despre crearea unui partid politic cu viziune pro-europene, cu același nume.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: