местные выборы 2019
Максим Андреев, NewsMaker

CEC a anunțat câți observatori naționali și internaționali vor monitoriza alegerile prezidențiale

Alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020 vor fi monitorizate de 1 884 observatori naționali și 309 observatori internaționali.

Potrivit Serviciului de presă al Comisiei Electorale Centrale, 77 de observatori din partea organizațiilor neguvernamentale și a misiunilor diplomatice și 156 de observatori înaintați de către concurenții electorali au fost acreditați pentru secțiile de vot din afara țării.

Pentru secțiile de votare de pe teritoriul țării, consiliile electorale de circumscripție au acreditat, la cererea concurenților electorali, câte un observator național.

CEC atenționează că observatorii nu fac parte din componența organelor electorale inferioare, iar activitatea lor nu este remunerată financiar de către CEC, ci de către subiecții care au solicitat acreditarea lor.

Legislația actuală stabilește că observatorii au dreptul să asiste la toate operațiunile electorale, la toate ședințele organelor electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în procesul electoral sau în alte aspecte electorale şi să informeze președintele organului electoral despre neregulile observate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spînu recunoaște că i-a cerut lui Dragalin să prioritizeze dosarele: „Lucrurile nu se mișcau”

Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, recunoaște că a comunicat cu Veronica Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, cerându-i să prioritizeze subiectele din domeniul construcțiilor ilegale. El a făcut aceste declarații în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

„Am rugat să prioritizeze subiectele din domeniul construcțiilor ilegale. Lucrurile nu se mișcau! Nu vedeam dosare clare, care trebuiau să aibă continuitate. Ministerul a trimis probe, documente și lucrurile nu se mișcau”, a declarat fostul ministru.

Întrebat dacă a conștientizat că, prin această solicitare, „ar fi comis o imixtiune în actul de justiție”, Andrei Spînu a menționat că „nu a solicitat nimic referitor la un dosar concret sau anumite acțiuni concrete”.

***

Andrei Spînu a fost vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în Guvernul Gavrilița. Spînu a condus Ministerul în perioada 6 august 2021-14 februarie 2023, timp în care Moldova s-a confruntat, în special, cu o criză energetică de proporții.

În februarie 2023, prim-ministra Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcție. În aceeași zi, președinta Maia Sandu a înaintat candidatura lui Dorin Recean. Din noua garnitură guvernamentală, învestită la 16 februarie, nu se regăseau doar trei miniștri din Guvernul Gavrilița – Andrei Spînu, Sergiu Litvinenco și Dumitru Budianschi.

La jumătate de an după ce a plecat de la șefia Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Spînu a revenit în funcție. Ceremonia de învestire a avut loc la Președinție pe 17 iulie 2023.

În noiembrie 2024, Andrei Spînu a anunțat că se retrage din Guvern și din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: