CEC a respins cererea Partidului Democrat Modern de înregistrare la alegerile parlamentare

Cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat a Partidului Democrat Modern din Moldova (PDMM) a fost respinsă pe 29 august de Comisia Electorală Centrală (CEC). Decizia a fost adoptată în timpul unei ședințe cu șase voturi „pentru”, iar trei membri CEC au votat împotrivă.

La începutul ședinței a fost respinsă o cerere de recuzare în privința a patru membri ai CEC, înaintată de PDMM. La fel, în timpul ședinței, PDMM a solicitat modificarea listei de candidați la funcția de deputat, cerând să fie excluși unii candidați din lista depusă la CEC. Autoritatea electorală a menționat că procedura presupune ca partidul să fie mai întâi înregistrat pentru a participa la alegeri, după care se purcede la înregistrarea sau modificarea listei de candidați.

Ulterior, fondatorul PDMM Vladimir Cebotari s-a referit decizia Agenției Servicii Publice, care a retras temporar dreptul Partidului Democrat Modern din Moldova de a participa la alegeri.

„Tot ce este conferit ASP-ului drept competență este să comunice Comisiei Electorale Centrale lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri, de a nu se interpreta că ASP-ul are dreptul să confere sau să retragă dreptul de a participa la alegeri a cuiva”, a declarat Cebotari la ședința CEC. „Dreptul de a participa sau limitarea dreptului de a participa sau de a candida este reglementat de codul electoral”, a adăugat acesta.

Ulterior, vicepreședintele CEC Pavel Postica a dat citire unei decizii a Curții Constituționale. „A menționat foarte expres: referitor la prerogativa CEC de a publica lista partidelor care nu au dreptul de a participa la alegeri pe baza datelor prezentate de ASP, autorul susține că aceasta reprezintă o atribuție aplicată în mod rigid și nu permite actualizarea ulterioară a listei în acest sens, Curtea notează că codul electoral doar stabilește obligația CEC de a publica lista acestor partide. Chestiunea actualizării listei nu face obiectul normei contestate. Respectiv noi avem această atribuție să ținem cont de ceea ce a prezentat ASP”, a relatat Postica.

Înainte de a fi luată decizia, fondatorul PDMM a ținut să menționeze că „nu există niciun drept, niciun temei, pentru a fi lipsiți de dreptul de a fi înregistrați în calitate de concurent electoral”.

Într-un final, CEC a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat depusă de PDMM pentru alegerile parlamentare. Potrivit CEC, hotărârea poate fi contestată în decurs de 3 zile la Curtea de Apel Centru.

***

Amintim că Partidul Democrat Modern din Moldova și-a anunțat oficial intenția de a candida la alegerile parlamentare pe 12 august, la mai puțin de o lună după ce ex-liderul PDM, Vladimir Plahotniuc – cercetat penal în Republica Moldova și aflat în prezent în arest preventiv în Grecia – i-a îndemnat pe foștii săi colegi să se mobilizeze în contextul scrutinului din toamnă.

Pe 18 august, PDMM a depus actele la CEC. Pe 25 august, CEC a examinat cererea de înregistrare a listei de candidați din partea PDMM. Proiectul privind înregistrarea nu a întrunit numărul necesar de voturi, astfel autoritatea electorală a amânat luarea unei decizii. Aceasta a urmat după ce Agenția Servicii Publice a transmis o solicitare către CEC, menționând că în raport cu PDMM există anumite operațiuni administrative în derulare.

Ulterior s-a aflat că Agenția Servicii Publice a retras temporar dreptul PDMM – partid descendent direct din PDM – de a participa la alegeri, motivând că prin intermediul acestuia s-ar realiza „acțiuni subversive”.

Între timp, PDMM a anunțat că a depus un denunț la Procuratura Generală cu privire la hotărârea ASP.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Alegerile din Găgăuzia, între o bună organizare și nereguli electorale. Ce a constatat misiunea de observare a Consiliului Europei

Alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc într-o atmosferă calmă și bine organizată, însă nu au fost lipsite de probleme. Observatorii Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei au semnalat încălcări ale secretului votului, condiții proaste în unele secții de votare și suspiciuni de utilizare a resurselor administrative în campania electorală. Constatările au fost prezentate luni, 16 noiembrie, într-un raport.

Potrivit Congresului, cele șapte echipe de observatori au vizitat 66 din cele 67 de secții de votare. Aceștia au apreciat activitatea membrilor comisiilor electorale și modul în care au fost organizate alegerile.

„Am observat un proces electoral, în general, calm, bine organizat și desfășurat în ordine, de la deschiderea secțiilor până la numărarea voturilor”, a declarat Mélanie Lepoultier, șefa delegației.

Totuși, observatorii au identificat unele probleme, inclusiv cabine de vot amplasate prea aproape una de alta, alegători care nu și-au împăturit buletinele și deficiențe în timpul numărării voturilor. În plus, mai multe secții nu aveau încălzire sau iluminare suficientă, iar accesul persoanelor cu mobilitate redusă a rămas o problemă.

Delegația a atras atenția și asupra unor aspecte legate de campania electorală. Printre acestea se numără subreprezentarea femeilor, comentariile sexiste, dar și acuzațiile privind folosirea resurselor administrative, cheltuielile electorale nedeclarate și mituirea alegătorilor.

Un alt motiv de îngrijorare a fost dezinformarea din mediul online și promovarea coordonată a unor candidați, uneori din afara țării. Cu toate acestea, observatorii au remarcat că instituțiile din Republica Moldova au devenit mai rezistente la ingerințele străine față de anul 2023.

În concluziile sale, Congresul a subliniat că alegerile au reprezentat o ocazie importantă pentru consolidarea democrației și a încrederii cetățenilor în instituțiile din Găgăuzia. Un proiect de recomandare privind scrutinul urmează să fie discutat în martie 2027, la Strasbourg.

Amintim că alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc pe 15 noiembrie.

La scrutinul pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, cele mai multe voturi le-a obținut candidatul independent Alexandr Stoianoglo – 38,44%. Acesta este urmat de concurentul PSRM, Fiodor Gagauz, cu 24,22%. Întrucât niciunul dintre cei opt candidați înscriși în cursa electorală nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga din primul tur, alegătorii vor reveni la urne pe 29 noiembrie, pentru a alege între primii doi clasați: Stoianoglo și Gagauz.

La alegerile pentru Adunarea Populară doar 13 deputați au fost aleși din primul tur, dintre care 10 candidați independenți și trei reprezentanți ai PSRM. În alte 21 de circumscripții va fi organizat turul al doilea, iar într-o circumscripție alegerile vor trebui repetate din cauza prezenței insuficiente la vot.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: