cec.md

Exact ca la prezidențiale. CEC a stabilit organizarea a 139 de secții de votare pentru diasporă

Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit organizarea a 139 de secții de votare pentru diasporă. Deși proiectul prevedea deschiderea a 162 de secții de votare, secretarul CEC, Maxim Lebedinschi a propus micșorarea numărului acestora.

În acest sens, Lebedinschi a venit cu mai multe argumente.

„CEC nu a făcut o înregistrare prealabilă pentru acest scrutin și de fapt, cifra care se reflectă pe pagina CEC este înregistrarea prealabilă făcută pe parcursul a trei ani. Din anul 2018 pentru alegerile parlamentare din 2019, conservate pentru alegerile prezidențiale din 2020 cu înregistrările suplimentare și conservate pentru acest scrutin cu înregistrările suplimentare. Acest criteriu poate să ne ajute la stabilirea geografiei, cifra de înregistrare prealabilă nefiind una obiectivă”, a spus Lebedinschi.

„Cu privire la criteriu prezența la vot, la ziua de astăzi noi nu avem indicat și clarificat care prezență se ia în calcul: de la scrutinul din 2019, prezidențiale turul I sau prezidențiale turul II. Cu privire la al treilea criteriu (numărul cetățenilor aflați peste hotare), pe de o parte, colegii de la Ministerul de Externe ne-au dat datele estimative, iar printr-o altă scrisoare ne-au spus că nu dețin date veridice. Astfel, pentru a nu induce în eroare alegătorul cu privire la locațiile, motivele, criteriile, propun conservarea situației la minimul care a fost în ultimul scrutin”, a mai spus Lebedinschi.

Secțiile de votare vor fi constituite pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova, dar și în alte localități, în baza numărului de alegători care au participat la scrutinul precedent, organizat în circumscripția națională, a datelor de pe urma înregistrării prealabile, precum și pe baza informațiilor obținute de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de la autoritățile competente ale țărilor de reședință a cetățenilor Republicii Moldova privind numărul acestora și locul aflării acestora.

Totodată, potrivit hotărârii CEC, se pune în sarcina MAEIE să identifice localurile secțiilor de votare, în corespundere cu condițiile tehnice stabilite de cadrul normativ, precum și să propună persoane calificate în calitate de președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare constituite.

Anterior, șeful CEC, Dorin Cimil, a anunțat că MAEIE a propus organizarea a 190 de secții de votare pentru diasporă.

Amintim că la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 au fost deschise 139 de secții de votare pentru diasporă.

Până în prezent, CEC a înregistrat deja 14 concurenți electorali pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, iar alte 3 dosare se află în proces de examinare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: