IPN

CEC susține că a devenit ținta unei campanii de denigrare: „Nu ne vom lăsa atrași în jocuri şi scenarii politice”

Comisia Electorală Centrală (CEC) susține că a devenit ținta unei campanii de denigrare, promovată „cu insistență” de anumiți actori politici. Autoritatea electorală susține că scopul urmărit de unii politicieni este de a discredita instituția în ajunul scrutinului din această toamnă și dă asigurări că nu se va lăsa atrasă în jocuri și scenarii politice.

„Acuzațiile aduse CEC sunt totalmente nefondate şi este absolut evident că respectivii actori politici promovează în spațiul public cu bună știință falsuri, încercând să atragă autoritatea electorală în polemici pe subiecte politice. Comisia are toate motivele să creadă că scopul real urmărit este de a discredita instituția în ajunul unui exercițiu democratic important pentru țara noastră – alegerile locale generale din data de 5 noiembrie 2023. Nu este exclus că, în așa fel, se pregătește terenul pentru anumite scenarii politice în perioada campaniei electorale, dar şi în perioada post-electorală”, se arată într-un comunicat emis de CEC.

Autoritatea electorală dă asigurări, însă,  că nu se va lăsa atrasă în jocuri şi scenarii politice și îndeamnă politicienii să renunțe la acțiunile „ce urmăresc atragerea instituției în diverse scenarii cu mize de partid înguste”. La fel, CEC vine cu un apel către alegători în care îi îndeamnă să nu se lase „induși în eroare de acuzațiile false” în adresa CEC, cu care operează unii actori politici.

„CEC a fost şi rămâne în serviciul valorilor democratice şi își va îndeplini cu strictețe obligațiunile pe care le are în conformitate cu legislația în vigoare. Comisia va fi și în continuare o instituție independentă, deschisă, profesionistă, gata să facă față oricăror provocări și va continua să depună eforturi consolidate pentru garantarea unor alegeri corecte”, se mai arată în comunicatul CEC.

Amintim că edilul de Chișinău, Ion Ceban, a acuzat Comisia Electorală Centrală, pe 7 august, că ar bloca activitatea Primăriei capitalei și ar pregăti fraudarea alegerilor din 5 noiembrie. Mai mult, viceprimarul capitalei, Ilie Ceban, a anunțat în debutul ședinței serviciilor Primăriei Chișinău că, începând cu 7 august, toate comunicatele instituției vor fi verificate de CEC, înainte de publicare. Se întâmplă după ce CEC a aprobat, pe 4 august, noul regulament cu privire la modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice electorale și a mesajelor de interes public.

Acuzațiile lui Ceban nu s-au oprit aici. În dimineața zilei de 8 august, edilul de Chișinău, care este și liderul Mișcării „Alternativa Moldova”, i-a cerut președintei CEC, Angela Caraman, să își dea demisia din funcție, pentru că ar fi membru al PAS – partid aflat la guvernare. „Este grav! În istoria Republicii Moldova, nicio guvernare nu și-a desemnat, în asemenea hal, membrii de partid”, a scris Ceban pe rețelele sale de socializare.

La câteva ore distanță, primarul de Chișinău a prezentat „noi dovezi” potrivit cărora CEC ar pregăti fraudarea rezultatelor alegerilor locale generale din municipiul Chișinău. Ceban susține că pe unele liste din localitățile Chișinăului au dispărut votanții, iar în alte localități au adăugat câteva sute și mii.

„Unul din mecanismele folosite de actuala guvernare în acest scop vor fi listele electorale, iar instrumentele prin care vor pune în aplicare această ilegalitate sunt CEC și ASP, conduse exclusiv de exponenți PAS”, a scris Ceban.

Contactat de NM, Sergiu Bejenari, purtătorul de cuvânt al PAS în CMC, a negat calitatea de membru al PAS al președintei CEC, Angela Caraman. „Dacă oricare dintre membrii actuali ai CEC au fost anterior afiliați unui partid, ei și-au încheiat această afiliere odată cu depunerea candidaturilor pentru a deveni parte a Comisiei Electorale Centrale. Conform legislației și regulamentelor în vigoare, aceștia nu pot fi și nu sunt membri ai unui partid politic”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu a întreprins 17 vizite peste hotare, în primele șase luni din 2026. Cât au costat

În prima jumătate a anului 2026, angajații administrației prezidențiale au efectuat 34 de deplasări oficiale peste hotare, potrivit unui raport publicat de instituție. Președinta Maia Sandu a participat la 17 dintre acestea. Costul total al vizitelor s-a ridicat la aproape 720 mii de lei, cele mai mari cheltuieli fiind pentru biletele de avion, cazare și diurne.

Conform raportului, în perioada ianuarie–iulie 2026, Maia Sandu a efectuat câte două vizite în Franța și Belgia și a mai călătorit în Ucraina, România, Polonia, Germania, Cipru, Lituania, Letonia, Slovacia, Finlanda, Irlanda, Turcia, Armenia, Estonia și Cehia. Deplasările delegațiilor oficiale conduse de șefa statului au costat aproximativ 690 mii de lei, în timp ce vizitele externe ale angajaților Administrației Prezidențiale la care aceasta nu a participat au însumat circa 29 mii de lei.

Cea mai costisitoare deplasare a fost cea la Dublin, efectuată la începutul lunii aprilie 2026. Vizita delegației conduse de Maia Sandu, din care au făcut parte și trei consilieri prezidențiali, a generat cheltuieli de aproape 80,6 miii de lei. Pe locul doi se află vizita la Paris și Strasbourg, din mai 2026, care a costat bugetul de stat 78,9 mii de lei.

La polul opus, cea mai puțin costisitoare a fost deplasarea la Kiev, de la sfârșitul lunii aprilie, pentru care au fost cheltuiți 14,9 mii de lei. Totodată, administrația prezidențială nu a avut cheltuieli pentru vizitele unor consilieri prezidențiali la Copenhaga și Helsinki, întrucât costurile de transport și cazare au fost acoperite integral de părțile gazdă.

deplasari_2026_1 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: