Cele patru noi poduri de peste Prut: Au fost semnate contractele pentru studiile de fezibilitate

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România împreună cu ministerul Infrastructurii din Moldova au semnat contractele de finanțare cu firma desemnată să elaboreze studiile de fezabilitate pentru podurile rutiere transfrontaliere dintre țara noastră și România. Decizia a fost anunțată în cadrul reuniunii grupului de lucru moldo-român din domeniul transporturilor, desfășurată la Chișinău între 5 și 7 februarie.

Aceste studii vor evalua condițiile tehnice și economice pentru construcția a patru noi poduri peste râul Prut, facilitând conectivitatea și accesul Republicii Moldova la rețelele de transport europene. Costurile acestor studii vor fi acoperite integral din bugetul de stat al României, iar durata estimată este de 12 luni.

Cele patru poduri vor fi construite în următoarele puncte de trecere: Costești (MD) – Stânca (RO), Leova (MD) – Bumbăta (RO), Leca (MD) – Fălciu (RO) și Bărboieni (MD) – Răducăneni (RO).

„Aceste proiecte marchează un pas semnificativ în relațiile dintre Republica Moldova și România. Vor contribui la dezvoltarea infrastructurii de transport și vor întări legăturile noastre istorice și economice. Prutul nu a avut atâtea poduri de la perioada interbelică”, a declarat Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova.

La rândul său, Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii din România, a subliniat importanța acestui proiect.

„Am semnat contractele pentru prima etapă de proiectare a acestor poduri. Vom continua cu dezvoltarea infrastructurii feroviare, navale și aeriene, astfel încât Republica Moldova să devină mai competitivă în spațiul european.”

Un alt proiect care urmează să fie implementat este construcția podului Ungheni-Ungheni, pentru care studiul de fezabilitate a fost deja finalizat. Lucrările la acest pod, denumit simbolic „Podul de flori”, vor începe pe 26 aprilie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: