parlament.md

Centrul pentru combaterea dezinformării are șef, dar nu are concept. Revenco nu a putut dezvălui numărul de angajați și mărimea salariilor

Ex-ministra Afacerilor Interne Ana Revenco a fost numită în funcția de șef al Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, pe un termen provizoriu de 12 luni, la propunerea președintei țării, Maia Sandu. Decizia a fost luată de Parlamentul țării, reunit în ședință pe 19 octombrie. Opoziția a profitat de moment și a asaltat-o cu întrebări pe Revenco în cadrul sesiunii întrebări-răspuns,  reproșându-i că prin crearea centrului s-ar urmări, de fapt, crearea unui „Minister al adevărului” și implicarea în politica editorială a redacțiilor de presă. În replică, Revenco a dat asigurări că se urmărește doar educarea publicului, pentru ca moldovenii să poate distinge informațiile false de cele adevărate.

După o oră de dezbateri plenare, pentru numirea Anei Revenco și-au dat votul 60 de parlamentari. 15 au votat împotrivă, iar 10 s-au abținut de la vot.

Misiunea Centrului: Siguranța cetățeanului în fața falsurilor

Revenco susține că unica misiune a centrului la șefia căruia vine este siguranța cetățeanului în fața falsurilor. „Astăzi sursa principala care dezbină societatea este politica Kremlinului. O simțim în fiecare zi, în toate domeniile. În ultimii doi ani, am simțit falsul că vom îngheța, că vom muri de foame, că vom fi atrași în război. Aici vom lucra, pentru a da cetățeanului acele instrumente și a-l transforma dintr-un actor pasiv în unul activ, pentru a ști cum să distingă falsurile de adevăr”, a declarat Ana Revenco.

Conceptul instituției. Revenco: „În două luni îl vom stabili”

Ana Revenco concepția Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, direcțiile de activitate ale noii instituții și creionarea sau definitivarea structurii necesare (nr. red: angajați) pentru realizarea sarcinilor puse în fața noii instituții, vor fi stabilite în următoarele două luni, conform legii.

„Fiecare pas va fi consultat cu toți actorii și fiecare pas importat va fi aprobat aici, în Parlament. Centrul va opera conform principiilor de maximă transparență”, a dat asigurări Revenco în ședința plenară.

În ceea ce privește salariul pe care îl va ridica lunar atât ea cât și viitorii angajați ai Centrului, Revenco a declarat că lefurile vor fi clar stabilite în proiectul bugetului care va fi prezentat „săptămânile următoare”.

„Dezinformarea lovește în toate categoriile de cetățeni”: Obiectivele anunțate de Revenco

Ex-ministra de Interne susține că, într-o lume în care accesul la informații este disponibil nelimitat, prin diverse canale, „ceea ce lipsește” sunt instrumentele și cunoștințele necesare pentru ca cetățenii să poată identifica falsul și distinge adevărul. „Iată aici ne vom concentra. Nu vom pune etichete, vom da cetățeanului capacitatea să se protejeze, fiind în linia întâi”.

Combaterea dezinformării prin metodele clasice, susține Revenco, nu mai sunt eficiente. Transformarea cetățeanului dintr-un consumator pasiv în unul activ este, așadar, un alt obiectiv anunțat de Revenco. „Vom învăța și aplica instrumentele care merg nu atât pe sancțiune, dar pe capacitatea cetățeanului de a-și valorifica pe deplin statutul său de un pilon al societății. Aceasta este cea mai eficientă armă azi, când avem o explozie de falsuri. Umplerea spațiului cu informații de către instituțiile statului nu mai este suficient. Trebuie să transform cetățeanul dintr-un consumator pasiv în unul activ, care știe să distingă falsurile”, a conchis Ana Revenco.

De menționat că Ana Revenco a fost numită la șefia Centrului pe un termen provizoriu de 12 luni. Ulterior, aceasta ar putea fi confirmată în funcție pentru un mandat de cinci ani.

***

Reamintim în acest context că Parlamentul a adoptat în luna iulie a acestui an Legea privind Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. Centrul are misiunea de a consolida cooperarea între instituții în lupta împotriva dezinformării, manipulării informațiilor și ingerințelor străine, care prezintă pericol sau pot prejudicia securitatea națională și periclita realizarea intereselor naționale.

Cine este Ana Revenco

În perioada anilor 2021 – 2023, Ana Revenco a fost ministră a Afacerilor Interne în Guvernul Gavrilița, iar ulterior în Cabinetul de miniștri condus de Dorin Recean.

Anterior, potrivit informațiilor din CV, a fost consilieră prezidențială în domeniul apărării și securității naționale, precum și secretară a Consiliului Suprem de Securitate.

Parlamentul anunță că Ana Revenco a făcut parte din Grupul de experți privind acțiunile împotriva traficului de ființe umane (GRETA) din cadrul Consiliului Europei și a condus Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De la energie la digitalizare: cum funcționează infrastructura critică pentru afaceri în Republica Moldova

A doua vizită în teren din cadrul FIA Investor Trust Platform – Trust Built on Experience a avut loc pe 1 octombrie, la Premier Energy, și a fost dedicată infrastructurii de care depinde funcționarea unui business modern.

În cadrul Moldova’s Energy and Critical Infrastructure in Practice, potențialii investitori au primit o imagine practică asupra mai multor domenii care funcționează împreună: piața energiei, rețeaua de distribuție, infrastructura telecom, reziliența cibernetică și finanțarea proiectelor de investiții.

Piața energiei se schimbă odată cu modelul investițional

Premier Energy a deschis discuția printr-o viziune a modului în care s-a schimbat arhitectura pieței energetice din Republica Moldova în ultimii ani. În 2020, 75% din energia electrică procurată provenea de la MGRES. În primele opt luni ale anului 2026, cea mai mare pondere a revenit deja importurilor din România prin Energocom, cu 46%, iar restul volumului a fost distribuit între mai multe surse.

În paralel, Republica Moldova avansează spre o integrare mai profundă cu piața europeană. După sincronizarea cu ENTSO-E în 2022, a început dezvoltarea pieței interne de energie, iar pentru 2028 este stabilit obiectivul de market coupling cu piața UE.

A crescut rapid și capacitatea de producere din surse regenerabile. Puterea instalată depășește deja 1,1 GW, iar aproximativ trei sferturi din această capacitate este solară.

Tocmai de aceea, următoarea etapă de investiții arată diferit. În anumite ore de vară, producția solară depășește deja capacitatea de absorbție a consumului intern. Tot mai multă importanță capătă energia eoliană, sistemele de stocare, capacitățile de echilibrare și flexibilitatea rețelei.

Rețeaua trebuie să țină pasul cu noua structură a energiei

Schimbarea pieței pune presiune și pe infrastructura de distribuție.

Premier Energy Distribution deservește aproximativ 965 de mii de puncte de consum, iar lungimea liniilor aeriene depășește 31 de mii de kilometri. În perioada 2000-2025, întreprinderile Premier Energy în Moldova au investit 407 milioane de euro în rețea, surse regenerabile și flexibilitate, dintre care 381 de milioane de euro au fost direcționate în rețeaua electrică.

Rezultatele se văd și în indicatorii operaționali. În 2025, pierderile de energie în rețea au fost de 6,95%, iar durata medie a întreruperilor imputabile operatorului a scăzut la 54 de minute per client pe an, cu 61% mai puțin decât în 2019.

Totuși, reziliența rețelei depinde tot mai mult și de modul în care aceasta este gestionată.

Managementul rețelei devine digital

SCADA, ADMS, GIS, echipele mobile de intervenție și controlul la distanță îi permit operatorului să vadă mai bine starea rețelei și să reacționeze mai rapid la schimbări și avarii. Premier Energy a rezumat această logică foarte simplu: see the network, control it remotely, act fast in the field, stay transparent.

Următoarea etapă include monitorizare prin satelit, utilizarea dronelor și a AI pentru identificarea defectelor, extinderea smart metering și dezvoltarea instrumentelor de gestionare a generării distribuite și a sistemelor de stocare. În prezent sunt instalate deja peste 25,3 mii de contoare inteligente, majoritatea citite de la distanță.

În același timp, la rețeaua Premier Energy Distribution sunt conectate aproximativ 522 MW de generare distribuită, iar proiectele cu avize valabile includ încă 291 MW de noi capacități RES și 571 MWh de battery storage.

Pentru un potențial investitor, întrebarea nu mai este doar dacă există o rețea. Contează unde există capacitate disponibilă, cum se realizează conectarea și dacă sistemul poate integra un nou proiect.

Telecomunicațiile au devenit parte din infrastructura critică

Orange Moldova a continuat discuția din perspectiva infrastructurii digitale.

Rețelele telecom susțin astăzi funcționarea băncilor, industriei, transportului, serviciilor publice, sistemului medical și serviciilor de urgență. O întrerupere de comunicații poate avea, prin urmare, efecte mult dincolo de sectorul telecom.

Dimensiunea infrastructurii existente este ilustrată și de experiența Orange Moldova. Compania este prezentă pe piață din 1998 și a investit aproximativ 632 de milioane de euro. Rețeaua de fibră acoperă circa 650 de mii de gospodării, echivalentul a 59% la nivel național.

Cu cât businessul depinde mai mult de 5G, IoT și servicii digitale, cu atât devine mai importantă reziliența. Unul dintre mesajele-cheie ale prezentării a fost formulat direct: security is not optional, it is essential for trust and resilience.

În această logică, cybersecurity devine parte a continuității operaționale, la fel ca alimentarea stabilă cu energie sau conectivitatea.

Infrastructura digitală devine parte din modul în care operează un business

Moldcell a completat perspectiva asupra infrastructurii critice prin experiența proprie de dezvoltare a soluțiilor pentru companii: de la conectivitate mobilă și fixă până la infrastructura digitală capabilă să susțină operațiuni distribuite și procese de business tot mai complexe.

Portofoliul Moldcell Business include soluții IoT, M2M, Fleet Management, Cloud Contact Centers, Cybersecurity, Hosting și Colocation, iar atenția acordată redundanței infrastructurii critice susține continuitatea și reziliența operațiunilor.

Pe masură ce tot mai multe servicii, dispozitive și procese devin conectate, Moldcell pune un accent tot mai mare pe încredere ca parte a infrastructurii digitale: securitate, identitate digitală, autentificare și protectia datelor. În acelasi timp, 5G și Private 5G extind posibilitățile pentru automatizare, aplicații conectate și operațiuni în timp real.

Pentru investitori, mesajul este unul practic: în Republica Moldova există deja infrastructură și soluțiile digitale pe care companiile își pot construi și scala operațiunile, iar Moldcell este parte activă din acest ecosistem.

Proiectele trebuie să aibă acces la finanțare

OTP Bank a adăugat o altă dimensiune: capacitatea proiectului de a deveni finanțabil.

Puterea instalată în surse regenerabile a crescut de la aproximativ 77 MW în 2020 la circa 1 GW în 2025. Ritmul de creștere confirmă atractivitatea sectorului, însă nu orice proiect nou devine automat bancabil.

Pentru bancă, caracterul bancabil al unui proiect începe cu vizibilitatea asupra veniturilor viitoare și un cash-flow predictibil. Urmează experiența și profilul investitorului, participarea cu capital propriu, pregătirea tehnică, autorizațiile și fezabilitatea modelului de business.

Finanțarea nu se limitează la un credit investițional clasic. Băncile pot oferi suplimentar garanții și acreditive pentru a finanța achiziția de echipamente, credite pentru finanțarea TVA-ului și a unor necesități operaționale. De asemenea, au fost prezentate soluții de finanțări sindicalizate sau delocalizate – în cazul grupurilor bancare internaționale cu prezență în Moldova.

Un reper concret menționat în prezentare a fost că un proiect energetic de 40-50 MW poate găsi creditori în Republica Moldova.

În același timp, OTP Bank a formulat clar și unele limite ale unei eventuale finanțări: capitalul poate susține un proiect solid, dar nu poate compensa punctele slabe ale unui proiect insuficient pregăti, iar calitatea investitorilor rămâne un element-cheie in analiza de risc a proiectelor investiționale.

Fiabilitatea infrastructurii devine o condiție pentru creștere

După prezentări, discuția a trecut rapid la întrebări concrete de investiții. Participanții au fost interesați de mecanisme sandbox pentru soluții energetice inovatoare, finanțarea tehnologiilor cu un grad mai mare de risc, battery storage, smart metering, biogaz, standarde tehnice și posibilitatea dezvoltării producției locale de echipamente.

Un interes aparte a fost acordat sistemelor de stocare. Reprezentantul unui producător din Ungaria a propus ca Republica Moldova să fie privită nu doar ca piață pentru battery storage, ci și ca posibilă bază de producție sau asamblare pentru piețele din regiune. Reprezentanții sectorului energetic au subliniat că dezvoltarea rapidă a producției solare generează deja cerere pentru storage, wind și balancing capacity.

Discuția a demonstrat cât de rapid interesul pentru piață devine unul aplicat: ce tehnologie merită dezvoltată, cum se conectează la rețea, ce standarde trebuie respectate și unde poate fi identificată finanțarea.

Vizita s-a încheiat chiar în infrastructura Premier Energy. Participanții au avut ocazia să compare vechiul dispecerat, construit încă în perioada sovietică, cu centrul modern de control digital al rețelei.

Contrastul dintre cele două spații a continuat firesc discuția din sală. Se schimbă nu doar liniile, transformatoarele sau sursele de generare, ci și modul în care este operat sistemul: volumul de date disponibile, posibilitățile de control la distanță, viteza de reacție și coordonarea echipelor operaționale.

Pentru un potențial investitor, toate aceste elemente se întâlnesc în același proiect. Producția are nevoie de capacitate disponibilă și de o rețea fiabilă. Sistemele digitale au nevoie de conectivitate stabilă și protecția datelor. Un nou proiect energetic trebuie să poată fi integrat în sistem, iar modelul financiar trebuie să treacă evaluarea băncii.

Această interdependență este una dintre ideile centrale ale FIA Investor Trust Platform – Trust Built on Experience: să arate cum infrastructura energetică, digitală și financiară funcționează împreună în condițiile reale de business din Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: