parlament.md

Centrul pentru combaterea dezinformării are șef, dar nu are concept. Revenco nu a putut dezvălui numărul de angajați și mărimea salariilor

Ex-ministra Afacerilor Interne Ana Revenco a fost numită în funcția de șef al Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, pe un termen provizoriu de 12 luni, la propunerea președintei țării, Maia Sandu. Decizia a fost luată de Parlamentul țării, reunit în ședință pe 19 octombrie. Opoziția a profitat de moment și a asaltat-o cu întrebări pe Revenco în cadrul sesiunii întrebări-răspuns,  reproșându-i că prin crearea centrului s-ar urmări, de fapt, crearea unui „Minister al adevărului” și implicarea în politica editorială a redacțiilor de presă. În replică, Revenco a dat asigurări că se urmărește doar educarea publicului, pentru ca moldovenii să poate distinge informațiile false de cele adevărate.

După o oră de dezbateri plenare, pentru numirea Anei Revenco și-au dat votul 60 de parlamentari. 15 au votat împotrivă, iar 10 s-au abținut de la vot.

Misiunea Centrului: Siguranța cetățeanului în fața falsurilor

Revenco susține că unica misiune a centrului la șefia căruia vine este siguranța cetățeanului în fața falsurilor. „Astăzi sursa principala care dezbină societatea este politica Kremlinului. O simțim în fiecare zi, în toate domeniile. În ultimii doi ani, am simțit falsul că vom îngheța, că vom muri de foame, că vom fi atrași în război. Aici vom lucra, pentru a da cetățeanului acele instrumente și a-l transforma dintr-un actor pasiv în unul activ, pentru a ști cum să distingă falsurile de adevăr”, a declarat Ana Revenco.

Conceptul instituției. Revenco: „În două luni îl vom stabili”

Ana Revenco concepția Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, direcțiile de activitate ale noii instituții și creionarea sau definitivarea structurii necesare (nr. red: angajați) pentru realizarea sarcinilor puse în fața noii instituții, vor fi stabilite în următoarele două luni, conform legii.

„Fiecare pas va fi consultat cu toți actorii și fiecare pas importat va fi aprobat aici, în Parlament. Centrul va opera conform principiilor de maximă transparență”, a dat asigurări Revenco în ședința plenară.

În ceea ce privește salariul pe care îl va ridica lunar atât ea cât și viitorii angajați ai Centrului, Revenco a declarat că lefurile vor fi clar stabilite în proiectul bugetului care va fi prezentat „săptămânile următoare”.

„Dezinformarea lovește în toate categoriile de cetățeni”: Obiectivele anunțate de Revenco

Ex-ministra de Interne susține că, într-o lume în care accesul la informații este disponibil nelimitat, prin diverse canale, „ceea ce lipsește” sunt instrumentele și cunoștințele necesare pentru ca cetățenii să poată identifica falsul și distinge adevărul. „Iată aici ne vom concentra. Nu vom pune etichete, vom da cetățeanului capacitatea să se protejeze, fiind în linia întâi”.

Combaterea dezinformării prin metodele clasice, susține Revenco, nu mai sunt eficiente. Transformarea cetățeanului dintr-un consumator pasiv în unul activ este, așadar, un alt obiectiv anunțat de Revenco. „Vom învăța și aplica instrumentele care merg nu atât pe sancțiune, dar pe capacitatea cetățeanului de a-și valorifica pe deplin statutul său de un pilon al societății. Aceasta este cea mai eficientă armă azi, când avem o explozie de falsuri. Umplerea spațiului cu informații de către instituțiile statului nu mai este suficient. Trebuie să transform cetățeanul dintr-un consumator pasiv în unul activ, care știe să distingă falsurile”, a conchis Ana Revenco.

De menționat că Ana Revenco a fost numită la șefia Centrului pe un termen provizoriu de 12 luni. Ulterior, aceasta ar putea fi confirmată în funcție pentru un mandat de cinci ani.

***

Reamintim în acest context că Parlamentul a adoptat în luna iulie a acestui an Legea privind Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. Centrul are misiunea de a consolida cooperarea între instituții în lupta împotriva dezinformării, manipulării informațiilor și ingerințelor străine, care prezintă pericol sau pot prejudicia securitatea națională și periclita realizarea intereselor naționale.

Cine este Ana Revenco

În perioada anilor 2021 – 2023, Ana Revenco a fost ministră a Afacerilor Interne în Guvernul Gavrilița, iar ulterior în Cabinetul de miniștri condus de Dorin Recean.

Anterior, potrivit informațiilor din CV, a fost consilieră prezidențială în domeniul apărării și securității naționale, precum și secretară a Consiliului Suprem de Securitate.

Parlamentul anunță că Ana Revenco a făcut parte din Grupul de experți privind acțiunile împotriva traficului de ființe umane (GRETA) din cadrul Consiliului Europei și a condus Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Dodon cere Curții Constituționale să clarifice procedura de judecare a foștilor președinți

Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova și actual deputat al Partidului Socialiștilor (PSRM), a sesizat Curtea Constituțională (CC) pentru a obține clarificări privind procedura de examinare a dosarelor penale în care sunt vizați ex-șefii de stat. Mai exact, acesta vrea să afle dacă dosarele foștilor președinți trebuie examinate de instanțele de drept comun sau de Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar în cel de-al doilea caz dacă este obligatorie ridicarea prealabilă a imunității parlamentare. Dodon și avocații săi au anunțat sesizarea marți, 3 noiembrie, după o nouă ședință de judecată în dosarul „Kuliok”.

Avocatul Petru Balan susține că apărarea a cerut de mai mult timp verificarea competenței CSJ de a examina acest dosar, întrucât statutul de președinte implică anumite proceduri judiciare speciale.

„Imunitatea generează competența. Dacă este vorba despre președinte, mai întâi se ridică imunitatea, după care cauza se judecă în Curtea Supremă de Justiție. Acesta este lanțul logic, altul nu poate fi. Deci dacă domnului Dodon nu i s-a examinat chestiunea ridicării imunității, atunci cauza asta nu are ce căuta să fie judecată la Curtea Supremă de Justiție. Dumnealui urmează a fi judecat ca un simplu cetățean, în instanța de sector, Judecătoria Chișinău”, a declarat avocatul.

La rândul său, Igor Dodon susține că, înainte ca dosarul său să fie trimis direct la CSJ, Parlamentul ar fi trebuit să-i ridice imunitatea cu votul a 67 de deputați, așa cum prevede procedura în cazul președintelui în exercițiu. Fostul șef al statului a criticat faptul că instanța nu a sesizat din proprie inițiativă Curtea Constituțională pentru a clarifica această problemă și l-a acuzat pe judecătorul CSJ Vladislav Gribincea de părtinire.

„Curtea Supremă de Justiție, conform procedurii, trebuie să trimită această solicitare la Curtea Constituțională. Dar Gribincea nu vrea, pentru că el are înțelegere cu cineva să mă condamne mai repede. Nu știu cu cine: cu cumnatul lui Litvinenco (judecător la Curtea Constituțională – n. r.) sau cu PAS. Nu știu cu cine. Și încalcă toate procedurile”, a afirmat Igor Dodon.

În paralel, deputatul a sesizat CC și în calitate de parlamentar, solicitând verificarea constituționalității unui articol din Codul de procedură penală care prevede că președintele Republicii Moldova este judecat în primă instanță de CSJ.

Dodon afirmă că instanța aplică această prevedere în mod automat, prin analogie, fără să facă distincție între un președinte în exercițiu și un fost șef al statului, al cărui mandat s-a încheiat. În opinia sa, atribuirea competenței exclusive de judecare a foștilor președinți către CSJ creează un regim juridic discriminatoriu. Acesta argumentează că foștii șefi de stat nu beneficiază de garanția ridicării imunității de către Parlament, dar nici nu au dreptul să fie judecați de o instanță de drept comun, ceea ce le-ar limita posibilitatea de a contesta pe deplin o eventuală condamnare.

Deputatul cere Curții Constituționale să suspende aplicarea articolului respectiv din Codul de procedură penală până la examinarea sesizării în fond și să solicite Parlamentului eliminarea ambiguităților din legislație.

Avocatul Petru Balan a precizat că sesizarea CC este cu atât mai importantă în contextul în care procurorii au decis să înăsprească acuzațiile. Mai exact, aceștia susțin că fostul președinte ar fi trebuit să semneze decretele prin care reprezentanții Partidului Democrat din Moldova (PDM) urmau să fie desemnați candidați la funcția de prim-ministru.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: