Cetățenii străini vor fi protejați prin lege de expulzarea abuzivă

Guvernul a aprobat, în ședința din 22 decembrie, proiectul de modificare a legii privind regimul străinilor în Republica Moldova. Documentul a fost elaborat în urma unei hotărâri adoptate de Curtea Constituțională în 2020, care a constatat că unele prevederi din Legea privind regimul străinilor sunt neconstituționale și încălcă drepturile omului.

Astfel, potrivit prevederilor legii, o persoană străină putea fi declarată indezirabilă fără a fi menționate motivele care stau la baza acestei decizii. De asemenea, persoana străină putea fi expulzată chiar dacă existau temeri justificate că viaţa îi era pusă în pericol sau că va fi supusă torturii, tratamentelor inumane sau degradante.

„Existența acestor prevederi a permis, în luna septembrie 2018, expulzarea profesorilor turci, fiind încălcate, în acest fel, toate garanțiile oferite acestora de dreptul național și internațional”, comunică reprezentanții Guvernului.

Modificările propuse vor obliga autoritățile publice să întocmească un rezumat sumar, în care să fie indicate motivele pentru care o persoană străină este declarată indezirabilă, precum și să informeze persoana despre motivele care au stat la baza acestei decizii.

Astfel, va fi asigurat dreptul pentru prezentarea punctului de vedere al persoanei şi combaterea argumentelor autorităților, aşa cum prevede şi Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale.

Totodată, va fi exclusă posibilitatea îndepărtării sau expulzării persoanei străine dacă există temeri justificate că viața acesteia este pusă în pericol sau că aceasta ar putea fi supusă torturii, tratamentelor inumane sau degradante în statul în care urmează să fie expulzată.

Prin modificările propuse, Republica Moldova își propune să asigure garantarea protecției drepturilor cetățenilor străini și respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului.

***

Reamintim că în dimineața de 6 septembrie 2018, colaboratorii SIS au reținut și au dus într-o direcție necunoscută șapte angajați ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont”. Ulterior, fără nicio anchetă și judecată, ei au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde au fost condamnați la termene mari de detenție.

Expulzarea a fost ilegală. Toți colaboratorii liceelor au solicitat azil în Moldova și expulzarea lor din țară era posibilă doar prin decizia de judecată. Unii dintre ei au trăit în Moldova mai mult de 20 de ani, mulți au familii aici. Autoritățile Moldovei nu au avut dreptul să-i transmită reprezentanților autorităților din Turcia, unde ei riscau să fie supuși torturii și persecuțiilor politice.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării profesorilor și a obligat țara noastră să le plătească prejudicii a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, Procuratura Chișinău a inițiat o anchetă în acest caz. În luna februarie 2020, s-a constatat că în dosar a rămas un singur acuzat – fostul director SIS Vasile Botnari.

În luna septembrie 2020, a devenit cunoscut faptul că instanța l-a sancționat pe Botnari cu o amendă în mărime de 88 mii de lei și i-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani. La fel, Botnari a plătit 125 mii de euro. Conform deciziei CEDO, acești bani au fost pentru plata compensațiilor pentru familiile profesorilor turci. Alte 343 mii de lei au fost pentru un avion charter cu care profesorii au fost trimiși în Turcia.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Undă verde de la CEC: 25 din 66 de partide pot participa la parlamentare. PCRM și formațiuni afiliate lui Șor rămân, deocamdată, pe dinafară

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie, în baza informațiilor furnizate de Agenția Servicii Publice (ASP). Potrivit CEC, 25 de formațiuni politice întrunesc condițiile legale necesare pentru a intra în cursa electorală. Printre acestea se numără și Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, precum și Partidul „Moldova Mare”, fondat de fosta procuroare Victoria Furtună. Pe de altă parte, partidele „Șansă” și „Renaștere”, membre ale blocului „Victorie”, afiliat fugarului Ilan Șor, nu se regăsesc pe lista publicată de CEC.

Totodată, în lista partidelor eligibile se numără și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), lidera căruia, Arina Spătaru, a lucrat sub acoperire în anchetarea unui dosar penal împotriva lui Ilan Șor, condamnat la ani grei de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

CEC precizează din cele 66 de partide politice înregistrate oficial în Registrul de stat al persoanelor juridice, doar 25 au prezentat documentația necesară, întrunind astfel criteriile legale pentru participare la alegeri.

Este vorba despre următoarele partide:

Totodată, solicitările altor 14 partide sunt în proces de examinare la ASP, printre aceste formațiuni se numără și Partidul Comuniștilor, Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Liberal, dar și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare.

În cazul a trei partide — Partidul Politic „Șansă”, Partidul Politic „Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei” și Partidul Politic „Renaștere” — CEC menționează existența unor litigii pe rol în instanțele de judecată privind limitarea activității sau dizolvarea acestora.

„Comisia a considerat judicios de a include și aceste 14 partide în lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 cu rezerva revocării dreptului dat în situația neemiterii  de către Agenția Servicii Publice a actului administrativ individual favorabil și/sau, emiterii deciziei judecătorești executorii privind dizolvarea/limitarea activității partidelor politice“, se menționează în comunicatul CEC.

Lista partidelor ale căror solicitări sunt în curs de examinare la ASP:

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: