Chișinăul primește aproape €200 mln din Planul de Creștere al UE. Kos: „Moldova este printre țările care avansează cel mai bine”

Comisia Europeană a debursat aproape 200 de milioane de euro pentru Republica Moldova, după ce autoritățile au realizat 24 din cele 26 de reforme prevăzute în Planul de creștere. Anunțul a fost făcut de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 17 martie.

„Sunt foarte bucuroasă să anunț că astăzi Comisia a deblocat aproape 200 de milioane de euro pentru Republica Moldova, după ce țara a realizat încă 24 de reforme din cele 26 prevăzute în Planul de creștere. Aceasta înseamnă că Moldova este printre țările care avansează cel mai bine în implementarea reformelor”, a declarat Marta Kos.

Tot astăzi, Republica Moldova a deschis negocierile tehnice de aderare pentru ultimele trei clustere de capitole: „Competitivitate și creștere incluzivă”, „Agenda verde și conectivitate durabilă” și „Resurse, agricultură și coeziune”.

Comisara europeană a subliniat că Republica Moldova a înregistrat progrese reale în procesul de reformă, dar a atras atenția că mai este mult de lucru, în special în domenii esențiale precum justiția, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor publice.

„Europa se confruntă cu presiuni din mai multe direcții și nu ne putem permite să pierdem timp. Moldova este importantă și pentru securitatea noastră. Țara a făcut progrese reale, dar, desigur, mai este încă mult de lucru. Și voi repeta acest lucru de fiecare dată până când vom închide ultimul capitol de negocieri.Știți ce aveți de făcut și vă puteți baza pe sprijinul nostru puternic și constant la fiecare pas. Din partea noastră, vom continua să lucrăm cu statele membre pentru a avansa procesul de extindere și pentru a ne asigura că avantajele apartenenței la familia europeană devin tot mai vizibile pentru cetățeni”, a adăugat Marta Kos.

***

Pe 10 octombrie 2024, Comisia Europeană a prezentat Planul de Creștere pentru Moldova și Facilitatea pentru Reformă și Creștere, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Aceasta include granturi de 520 de milioane de euro pentru investiții, asistență tehnică și garantarea creditelor, precum și împrumuturi de 1,5 miliarde de euro, care vor fi debursate în funcție de progresul reformelor.

Sprijinul financiar este condiționat de implementarea Agendei de Reformă, aprobată de Guvern, care cuprinde 153 de măsuri și 56 de reforme de realizat până în 2027. Agenda vizează șapte sectoare-cheie: competitivitate economică și dezvoltarea sectorului privat; conectivitate și infrastructură digitală; guvernanță economică; capital social; tranziția verde și protecția capitalului natural; securitate și eficiență energetică; și valori fundamentale.

În iulie 2025, Ursula von der Leyen a anunțat deblocarea primei tranșe din Planul de Creștere pentru Moldova, fiind vorba despre 270 de milioane de euro. Ulterior, la începutul lunii septembrie 2025, Republica Moldova a recepționat alte 18,9 milioane de euro, ca urmare a îndeplinirii a patru indicatori de reformă stabiliți de Comisie, printre care dezvoltarea unor piețe deschise și competitive de energie electrică și gaze, precum și măsuri care consolidează securitatea energetică.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: