Коммерсантъ

CIA: Putin nu dorește să oprească războiul, vrea toată Ucraina. Planurile sale pentru Țările Baltice

Actualizare: Directoarea Serviciilor Naționale de Informații ale SUA, Tulsi Gabbard, a respins informațiile apărute presă că Federația Rusă nu ar fi renunțat la ideea de a cuceri toată Ucraina și ar plănui să stabilească controlul asupra unor părți ale Europei care în trecut au făcut parte din URSS. Un mesaj în acest sens a fost publicat pe 21 decembrie pe platforma X.

Gabbard a declarat că presa ar răspândi falsuri despre faptul că serviciile de informații ale SUA ar susține evaluările UE și NATO, potrivit cărora obiectivul Rusiei ar fi cucerirea nu doar a întregii Ucraine, ci și a Europei. „Adevărul este că „serviciile de informații ale SUA” consideră că Rusia nici măcar nu are capacitatea de a cuceri și ocupa Ucraina, ca să nu mai vorbim de „invadare și ocupare” a Europei”, a adăugat ea. Detalii – AICI.

Știrea inițială: Washingtonul consideră că președintele Rusiei, Vladimir Putin, urmărește să obțină controlul asupra întregii Ucraine, în ciuda declarațiilor publice privind disponibilitatea pentru pace, potrivit agenției Reuters, care citează șase surse apropiate informațiilor de intelligence americane.

Sursele Reuters susțin că serviciile de informații americane cred și că Putin intenționează să reia controlul asupra țărilor baltice – Letonia, Lituania și Estonia – foste republici sovietice. Unul dintre interlocutori a precizat că ultimul raport relevant a fost întocmit la sfârșitul lunii septembrie.

Aceste evaluări contrazic declarațiile publice ale președintelui SUA, Donald Trump, și ale negociatorilor săi, care afirmă că Putin ar fi interesat să încheie războiul. De asemenea, ele diferă de declarațiile lui Putin, care susține că Rusia nu reprezintă o amenințare pentru Europa, potrivit DW.

Evaluările aliaților și poziția Congresului SUA

Potrivit surselor Reuters, concluziile serviciilor de informații americane coincid în mare măsură cu evaluările serviciilor europene. Mike Quigley, membru al comitetului pentru informații din Camera Reprezentanților a SUA, a declarat că în Europa există convingerea că Moscova păstrează ambiții expansioniste.

„Datele de intelligence au arătat întotdeauna că Putin vrea mai mult. Europenii sunt convinși. Polonezii – absolut convinși. În țările baltice cred că vor fi primii afectați”, a spus Quigley.

Pe 19 decembrie, în cadrul unei „linie directe”, Putin a declarat că este pregătit să „încheie conflictul pe cale pașnică”, dar cu condițiile anunțate în iunie 2024 la întâlnirea din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei. Atunci, el a cerut retragerea forțelor ucrainene din regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson, teritorii considerate de Moscova rusești, precum și renunțarea oficială a Ucrainei la aderarea la NATO.

Negocieri și problema teritorială

Conform Reuters, negociatorii lui Donald Trump – ginerele său Jared Kushner și investitorul Steven Witkoff – discută de câteva săptămâni cu reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și țărilor europene un plan de pace în 20 de puncte. În ciuda declarațiilor americane privind progresul, problema teritorială rămâne principalul obstacol.

Două surse Reuters afirmă că Trump continuă să facă presiuni asupra Kievului, insistând ca Rusia să primească aproximativ 20% din teritoriul regiunii Donețk aflat încă sub control ucrainean, solicitare respinsă de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Pe 19 decembrie, în cadrul „linie directe”, Putin a vorbit despre avansul trupelor ruse pe toate segmentele frontului și a afirmat că „îi mâncă mâinile” să continue războiul, susținând că Kievul nu arată disponibilitate pentru pace. În prezent, Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv peninsula Crimeea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: