Săptămâna trecută, în Moldova s-a intensificat o mișcare de protest care aproape că înghețase după schimbarea guvernării în țară. Motiv pentru protestele de la Chișinău, Comrat și Orhei a fost creșterea vertiginoasă a tarifelor și prețurilor. De notat că protestatarii nu s-au limitat la acuzațiile împotriva autorităților cauzate de „genocidul energetic organizat”, dar au cerut și demisia guvernului și a șefului statului. NM și experții au analizat, dacă aceste proteste ar putea să se transforme într-o singură mișcare de protest la nivel național și de ce Partidul Socialiștilor a rămas într-o parte de toate acestea.
Despre ce proteste e vorba
Chișinău, „Congresul Civic”
Partidul „Congresul Civic” a amenințat autoritățile cu proteste încă la începutul lunii ianuarie, acuzând guvernul de „genocid energetic organizat” împotriva populației. Și a chemat toate forțele de opoziție să adere la proteste. Însă la acest apel a reacționat doar partidul „Stânga Europeană” al lui Grigore Petrenco. Trei săptămâni mai târziu, la 29 ianuarie, „Congresul Civic” a organizat primul protest, anunțându-l pe rețelele de socializare cu doar două ore mai devreme.
La protest au venit câteva zeci de membri și simpatizanți ai partidului. Aceștia au purtat drapele cu sombolurile „Congresului Civic”, pancarte „Să dăm gaz regimului”, „PAS, nici lumină, nici căldură de la voi” și au scandat „Stop genocidului energetic!”. Pancartele erau însoțite de baloane negre cu „mesaje pentru deputați”, cum ar fi: „Oameni buni – nu este o profesie”. Acțiunea de protest a început în fața parlamentului, de la care au mers în marș până la guvern. Protestul a fost susținut de taximetriștii care treceau pe alături și care se opreau și salutau protestatarii claxonând.
kp.md
„Este abia începutul. Astăzi, noi am ieșit cu drapelele partidului nostru. Doar pentru a trezi conștiința politică a întregii opoziții adormite”, a declarat Mark Tkaciuk, liderul neformal al „Congresului Civic”. Partidul a organizat următorul protest la 5 februarie.
Comrat, activiștii
În ziua următoare, la 30 ianuarie, și la Comrat a avut loc o acțiune de protest. Aceasta a fost organizată de activiștii civici. Protestatarii s-au declarat împotriva majorării tarifelor, numindu-le „insuportabile” pentru majoritatea populației. „Această problemă îi va afecta absolut pe toți. Cred că toată Moldova trebuie să se ridice împotriva dictaturii, dictaturii prețurilor în energetică. […] Situația este complicată. E strigătul sufletului”, a spus un participant la protest.
La protest au răsunat și revendicări privind demisia guvernului, președintelui și bașcanului Găgăuziei, dar și apeluri de a cere ajutor financiar de la Rusia, Turcia și UE: „Nu trebuie să împărțim țările în prieteni și dușmani. Trebuie să cerem ajutor de la toți, să explicăm că poporul nostru este în pragul unui dezastru umanitar”.
Chișinău, activiștii
Un alt protest împotriva tarifelor s-a desfășurat în aceeași zi la Chișinău, lângă sediul administrației prezidențiale. Acesta a fost organizat de activista civică Maia Laguta care a candidat în anul 2016 pentru funcția de președinte al țării. La protest au participat câteva zeci de oameni, în special persoane în etate, inclusiv reprezentanți ai Consiliului veteranilor. Protestatarii au purtat pancarte pe care era scris: „Cerem compensarea 100% pentru gazele naturale și energia electrică”, „Tarifele și prețurile – înapoi, PAS – la fund” și au scandat: „Tarifele – înapoi”. Participanții la acțiune și-au exprimat și nemulțumirea în legătură cu majorarea vârstei de pensionare.
Maia Laguta a declarat că în Moldova, iarăși a fost uzurpată puterea și a chemat participanții la protest să nu stea după gard, ci să vină mai aproape de clădirea administrației prezidențiale. Unii protestatari au urmat-o pe Laguta și s-au apropiat de ușa de la intrare scandând: „Maia Sandu, ieși”. Polițiștii nu le-au permis să intre.
Orhei, „Șor”
Cu câteva zile înainte de aceasta, un protest „spontan”, așa cum l-a numit partidul „Șor”, a avut loc la Orhei. Deși a fost „spontan”, pe locul protestului a fost instalată o scenă și un ecran de pe care deputatul fugar Ilan Șor s-a adresat cu un mesaj video către protestatari. Acesta a declarat că singura modalitate de a scăpa de actuala guvernare, care majorează prețurile și tarifele, este „răscoala poporului”.
Protestatarii au cerut demisia guvernului și a președintelui și au votat o declarație pe care consiliul raional Orhei a aprobat-o imediat. Vicepreședintele partidului „Șor”, deputatul Marina Tauber a declarat despre începutul numărătorii inverse pentru guvern și a numit Orheiul „un bastion al libertății”.
Organizatorii protestului nu au anunțat despre noi acțiuni.
E posibilă unificarea protestelor?
Analistul politic Igor Boțan nu exclude faptul că aceste proteste s-ar putea unifica. „Este foarte important că au apărut aceste centre de proteste. Nu-i exclus că se vor contopi într-un protest național de amploare. Este un proces absolut normal pentru o societate democratică. Nu trebuie să ne fie frică de aceasta. Guvernarea trebuie să vină cu propriile argumente. Dacă protestele se vor uni, va fi interesant să urmărim, care va fi lozinca. Noi am auzit anterior apeluri de unire a opoziției, dar deocamdată, acestea nu au avut niciun rezultat”, a menționat expertul.
Politologul Victor Ciobanu, dimpotrivă, consideră prea puțin probabilă unificarea protestelor în unul general. „Este o mare întrebare, pentru că noi mereu avem o luptă internă pentru dreptul de a fi la conducerea unui protest. Toți vor să încalece valul și să fie în vârf. Dar, așa cum demonstrează experiența protestelor anterioare, chiar și atunci când anumite forțe politice se unesc, liderii acestora oricum se ceartă până la urmă”, a remarcat expertul.
În același timp, el a subliniat faptul că în situația actuală, „chiar Dumnezeu ne-a indicat să organizăm proteste”. În opinia lui Ciobanu, încă e prea devreme să vorbim despre creșterea popularității forțelor de opoziție. „Deocamdată, acestea sunt niște proteste locale. Dar poate că este deocamdată un antrenament al forțelor în ajunul primăverii, când se va încălzi și oamenii vor fi mai dispuși să iasă la proteste de amploare. Cred că acum [politicienii] «încing» situația”, consideră Ciobanu.
În ce privește Partidul Socialiștilor, una dintre principalele forțe de opoziție din țară, experții sunt de părere că acesta încă nu poate avea rolul de „unificator” al mișcării de protest. „Ei încă nu se pot clarifica până la urmă în ce privește conducerea partidului. Acum, partidul este condus oficial de un birou politic colectiv, dar și președintele de onoare [Igor Dodon] își expune opinia. Până acest partid va avea o conducere normală, acolo vor avea loc anumite manevre. Și acest lucru îi va împiedica pe socialiști să fie o forță de opoziție unificatoare”, a concluzionat Victor Ciobanu.
