Viață

Cine poate decide plata salariilor pentru profesorii din Chișinău? Explicațiile Ministerului Educației

Ecaterina Arvintii
| 24 noiembrie, 2025
16:17

Secretara de stat a Ministerului Educației, Valentina Olaru, a venit cu o reacție după ce șeful adjunct al Direcției Educație Chișinău, Andrei Pavaloi, a avertizat că profesorii riscă să rămână fără salarii și prime dacă proiectul de ajustare a indicatorilor bugetari nu este votat de consilierii municipali. Olaru afirmă că aceste declarații „induc în eroare” și creează „panică nejustificată” în rândul angajaților din sistemul educațional. Ea a îndemnat Direcția Educație să nu alimenteze tensiuni și să nu transmită informații care pot induce cadrele didactice în eroare.

Potrivit Valentinei Olaru, plata salariilor „nu are nicio legătură cu aprobarea cheltuielilor efectuate în afara bugetului provizoriu”. Oficiala explică că bugetul destinat remunerării personalului didactic și nedidactic este separat de cheltuielile „pe care Primăria încearcă acum să le legalizeze”. „Amestecarea acestor subiecte, intenționat sau nu, induce confuzie și generează presiune inutilă asupra școlilor”, a scris ea pe rețelele de socializare.

Olaru a mai precizat că „săptămâna următoare”, în cadrul rectificării care urmează a fi aprobată în Parlament, Guvernul Republicii Moldova va aloca municipiului Chișinău peste 100 de milioane de lei. Ca acești bani să intre în bugetul municipal, susține Valentina Olaru, este nevoie doar de o dispoziție a primarului. Prin urmare, mai scrie ea ea, pentru asigurarea profesorilor din Chișinău cu salarii și premiul anual nu este necesară o decizie a Consiliului Municipal.

În postarea sa, Olaru a prezentat și o captură de ecran ce ar reflecta discuțiile dintre Direcția Educație Chișinău și directorii instituțiilor de învățământ. Mesajul atribuit lui Andrei Pavaloi avertizează că aproximativ 90 de instituții cu sold negativ riscă să nu poată achita salariile în luna decembrie, inclusiv prima anuală și plata pentru tinerii specialiști. De menționat că declarații similare au fost făcute de Pavaloi și în ședința serviciilor Primăriei din 24 noiembrie, înaintea ședinței CMC.

Valentina Olaru face „un apel respectuos” către angajații Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a municipiului Chișinău „să nu alimenteze tensiuni și să nu inducă panică în rândul cadrelor didactice”. „În fiecare an, Ministerul Finanțelor a compensat deficitul pentru plata salariilor, iar mecanismul este unul funcțional și previzibil. În interesul elevilor, profesorilor și al întregului sistem educațional, este important să păstrăm acuratețea informațiilor și un climat de stabilitate. Salariile vor fi achitate, iar responsabilitatea pentru operaționalizarea resurselor aparține administrației municipale”, a mai scris secretara de stat a Ministerului Educației.

Reamintim, pe 13 noiembrie, Parlamentul a aprobat în prima lectură rectificarea bugetului de stat pentru 2025, care prevede redistribuirea resurselor pentru acoperirea necesităților salariale ale angajaților din sectorul bugetar, alocarea fondurilor pentru compensarea facturilor la energie electrică și alte măsuri sociale. Primarul Ion Ceban a anunțat, pe 24 noiembrie, că municipalitatea trebuie să-și ajusteze indicatorii bugetari pentru a-i alinia la modificările operate la nivel central și a îndemnat consilierii municipali să susțină proiectul, pentru a nu lăsa profesorii și angajații subordonați primăriei fără salarii și prime la sfârșit de an.

Ședința CMC din 24 noiembrie s-a desfășurat pe fundalul unui scandal, iar votul asupra proiectului a eșuat. Fracțiunea PAS a calificat documentul drept ilegal și a părăsit sala, în ciuda apelurilor consilierilor MAN, ale primarului Ion Ceban și ale profesorilor prezenți, care i-au rugat să revină. PAS a anunțat că va intra din nou în sală doar după ce edilul își va retrage proiectul. În aceste condiții, ședința a fost amânată pentru data de 25 noiembrie, ora 13:00.

Precizăm că, deși anul se apropie de final, CMC nu a reușit încă să adopte bugetul municipal pentru 2025. În prezent, municipalitatea funcționează în continuare în baza unui buget provizoriu.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

cadre didactice, cmc, ministerul educației, profesori, scandal

Știri similare

Politică

Popșoi, despre vizita delegației talibane: „Procedurile au fost respectate”. Câți cetățeni afgani au primit vize de la începutul anului?

Politică

Tofan, prima reacție în scandalul delegației talibane: „Situația este jenantă și inacceptabilă”. Guvernul va revizui mecanismul de consultare cu SIS

Externe

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ana-Maria Dolghii
| 10 august, 2026
20:36

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

„Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

„După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.