Andrei Mardari / NewsMaker

Cine stă în spatele atacurilor asupra lui Andrei Spînu? Cele cinci persoane pe care le vrea afară din sistem

Secretarul general al Președinției Andrei Spînu a spus că în ultima perioadă este supus unor atacuri. Potrivit lui, motivul este că atunci când Maia Sandu a ajuns la Președinție a declarat că „oamenii care au slujit regimul Plahotniuc și, în special, în structurile de drept trebuie să plece imediat din funcție”. Prin urmare el a dat numele a 5 persoane din sistem care, potrivit lui Spînu, trebuie „să fie scoase din funcțiile pe care le au”. Totodată, Spînu a declarat că organele de drept se ocupă la moment „de declarațiile lui Șor mai mult decât ce a făcut Șor propriu-zis”, referindu-se la informațiile politicienilor fugari despre posibilele sale conturi din străinătate.  

Întrebat de ce a ajuns să fie cel mai atacat ministru din Guvernul Gavrilița, Andrei Spînu, actual – secretarul general al Președinției, a răspuns: „Unul din motivele pentru care am fost atacat și din păcate continui să fiu atacat este din simplul motiv că din primele zile când președintele a câștigat Președinția am zis că oamenii care au slujit regimul Plahotniuc și în mod special în structurile de drept trebuie să plece imediat din funcție”.

Nu mă refer neapărat la funcționari publici, care au avut poziții mai joase sau și-au făcut treaba în funcție de cum au putut. Eu vorbesc de personaje cheie care au fost parte a acelui regim„, a precizat Spînu, la TelegramTalks.

Unul din ei, potrivit lui Spînu, este Sergiu Mițelescu. „El lucra la SIS. A fost printre cei care, am să zic direct, a încărcat profesorii turci în dubițe și i-a dus la Aeroport și s-au asigurat că sunt deportați din Moldova. (…) Acest tip de personaj nu poate să participe la reformarea justiției, la lupta anticorupție, la restructurarea oricărei instituții de stat. (…) Eu tare sper că el nu mai este în nici o instituție a statului”, a comunicat el.

O altă persoană la care s-a referit Spînu este fostul șef SIS Alexandru Esaulenco. La precizarea prezentatorului că lui Esaulenco i s-a oferit o funcție de ambasador în Azerbaijan, Spînu a declarat: „Eu în Guvern am votat împotrivă. Eu nu am ridicat mâna pentru el pentru că cred că este o mare greșeală și este un semnal prost dat sistemului când așa oameni sunt promovați la funcții de ambasador. I-am spus-o direct și domnului Esaulenco și cred că domnul Esaulenco are nevoie și el de o pauză, de reabilitare. Ori nu poți să construiești așa un sistem și să crezi că lucrurile merg bine”.

Vitalie Ojog este un alt nume menționat de Spînu. „Este de la SIS, un om foarte apropiat de unul care are canal pe Telegram și tot spune că are multe detalii, cu facultate FSB la Moscova”, a comunicat Spînu.

Secretarul general al Președinției a vorbit și despre Eugen Rurac, fost procuror de la Procuratura Anticorupție: „L-a slujit pe Morari de la Procuratura Anticorupție și Procuratura Anticorupție cu un alt grup de la CNA făceau toate dosarele politice de după 2013-2014, pe Chirtoacă, Filat. Eu nu vreau să-i apăr, probabil meritau, inclusiv Domnica Manole și ceilalți. Sunt 4-5 oameni de la CNA care s-au ocupat de aceste dosare”, a declarat Spînu.

Mihai Ivanov, a fost următorul nume la care s-a referit secretarul general al Președinției. „Toată lumea știe în ce relație de afinitate este cu Morari”, a spus el.

„Am avut și am așteptări în continuare ca acești oameni să fie scoși din funcțiile pe care le au. (…) Ce văd eu, eu văd că mie mi se deschid dosare unul pe 28 aprilie, unul pe 29, parcă la comandă. Eu văd că CNA-ul se ocupă de declarațiile lui Șor mai mult decât ce a făcut Șor propriu-zis. (…) Ei se leagă de o hârtie falsificată de Șor”, a declarat Spînu.

Cel mai grav, a adăugat el, este că despre dosare nu a fost informat. „Eu trebuie să aflu de la Cavcaliuc, de la Șor, de la toți cei care au fugit din țară că instituțiile statului pe care eu vreau să le reformăm se ocupă cu nu știu ce. Sunt și enervat pentru că pe lângă dosare, un mascat a venit la mine la poartă și m-a amenințat cu răfuială fizică. Eu aflu că acea persoană a fost și cu o zi înainte, dimineața, seara, a făcut cercuri primprejurul casei, s-a informat, a verificat când eu vin acasă, când eu ies„, a conchis Spînu.

De precizat că cei menționați nu au comentat, deocamdată, acuzațiile.

Spînu a comentat și declarațiile lui Ilan Șor și ale lui Gheorghe Cavcaliuc că el ar avea pe patru dintre conturile din străinătate peste 43 de milioane de euro și dolari.

Este un fals adevărat. Eu inițial am crezut că și organele de drept, mă refer la CNA sau Procuratură, nu vor da curs investigării la un fals ordinar. Se vede clar că e o desenare pe un document world. În momentul în care am văzut acea scrisoare hazlie a CNA-ului că ei și-au luat timp să verifice, nu știu ce să verifice, am scris la acea bancă să-mi conforme că nu sunt așa conturi. Aștept răspuns„, a declarat Spînu, la TelegramTalks.

Pe 16 februarie, liderul Partidului Acasă Construim Europa (PACE), fostul șef adjunct al IGP Gheorghe Cavcaliuc, care se ascunde de justiție în Marea Britanie a declarat că pe numele lui Andrei Spînu este pornită o cauză penală, în legătură cu acordul semnat cu Gazprom. La rândul său, Andrei Spînu l-a îndemnat pe liderul PACE, aflat la Londra, „să vină acasă și să vorbească cu procuratura”.

Pe 15 martie, Cavcaliuc un document din care rezultă că Procuratura Anticorupție a dispus începerea urmăririi penale, existând bănuiala rezonabilă că persoane cu demnitate publică din cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) ar fi pretins mită de aproape 1 mln de euro. Este vorba despre licitația publică privind modernizarea centralei CET de la Termoelectrica. Pe 16 martie, Procuratura Anticorupție a confirmat pentru NM autenticitatea documentului.

Pe 29 martie, Centrul Național Anticorupție a declarat că examinează denunțul adresat Procuraturii Generale, cu privire la tragerea la răspundere a fostului viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații. Un document care confirmă informația a fost publicat pe 29 martie de către deputatul Ilan Șor, condamnat de prima instanță în dosarul „frauda bancară”. Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a CNA Angela Starinschi a confirmat autenticitatea documentului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

realitatea.md

România introduce o taxă suplimentară pentru importuri mici din afara UE, de la 1 iulie

Produsele cumpărate online de persoanele fizice din România de pe platforme din afara Uniunii Europene vor deveni mai scumpe, începând cu 1 iulie, după introducerea unei taxe vamale de trei euro pentru fiecare articol din coletele cu o valoare de până la 150 de euro, transmite Digi24. Noua taxă se adaugă taxei logistice de 25 de lei pe colet, deja aplicată în țară pentru anumite importuri din afara UE. Potrivit experților, acest lucru ar putea descuraja cumpărăturile online de pe platformele internaționale.

Până în prezent, coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro erau scutite de taxe vamale la nivelul Uniunii Europene. Practic, de la 1 iulie este eliminată această facilitate fiscală, iar produsele comandate din afara UE vor suporta costuri suplimentare.

Cum se aplică noile taxe

În România se vor aplica simultan două taxe pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene și cu o valoare de sub 150 de euro:

  • o taxă logistică de 25 de lei pe colet;
  • o taxă vamală de trei euro pentru fiecare articol sau pentru fiecare subpoziție tarifară din colet.

În cazul în care un colet conține mai multe produse încadrate la aceeași subpoziție tarifară, taxa vamală de trei euro se plătește o singură dată pentru toate produsele respective.

Taxele se aplică bunurilor cumpărate online din afara UE de către persoane fizice și vizează coletele introduse în spațiul comunitar prin sistemul IOSS (Import One-Stop Shop) sau prin trimiteri poștale.

Potrivit specialiștilor, în cele mai multe cazuri, costurile suplimentare vor fi suportate de consumatori, fie direct, fie prin majorarea prețului produselor comandate.

În unele cazuri, taxele pot depăși prețul produsului

Experții Deloitte România avertizează că aplicarea simultană a taxei logistice și a celei vamale ar putea descuraja cumpărăturile online din afara Uniunii Europene.

Pentru consumatorii români, noua taxă înseamnă prețuri mai mari la produsele comandate prin intermediul platformelor de comerț online din afara UE, iar în anumite situații taxele cumulate ar putea depăși chiar valoarea produsului cumpărat.

În România, este posibil ca cele două taxe, aplicate concomitent, să descurajeze cumpărăturile online din afara Uniunii Europene, iar operatorii economici implicați în astfel de tranzacții să își regândească modelul de business”, avertizează experții Deloitte România.

România și Italia au fost singurele state membre care au aplicat de la începutul anului o taxă logistică pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene, însă Italia a decis între timp să amâne aplicarea măsurii.

Pe 26 martie, Consiliul și Parlamentul European au convenit introducerea unei taxe logistice sau de manipulare pentru coletele mici vândute online.

Nivelul acestei taxe urmează să fie stabilit printr-un act delegat al Comisiei Europene și va trebui implementat de statele membre cel târziu până la 1 noiembrie 2026.

După intrarea în vigoare a taxei europene, este așteptat ca aceasta să înlocuiască taxa logistică de 25 de lei introdusă de România.

Numărul coletelor din afara UE a explodat în ultimii ani

Taxarea produselor provenite din afara Uniunii Europene vine în contextul dezvoltării accelerate a comerțului electronic, devenit o parte importantă a modului în care europenii își fac cumpărăturile. Potrivit studiilor europene, aproximativ 70% dintre cetățenii UE cumpără regulat produse online.

În ultimii ani, numărul coletelor cu valoare redusă provenite din afara Uniunii a crescut exponențial:

  • 1,2 miliarde de colete în 2022;
  • 2,4 miliarde în 2023;
  • 4,6 miliarde în 2024;
  • 5,8 miliarde în 2025.

În 2025, în Uniunea Europeană au intrat zilnic aproximativ 15,8 milioane de colete cu o valoare mai mică de 150 de euro.

În acest context, statele membre au decis introducerea noilor taxe pentru a compensa costurile tot mai mari suportate de autoritățile vamale în procesarea unui volum atât de mare de colete.

Totodată, eliminarea scutirii de taxe vamale pentru coletele de mică valoare are ca obiectiv reducerea avantajului competitiv de care beneficiază companiile din afara Uniunii Europene și descurajarea importurilor de produse neconforme pe piața comunitară.

Comercianții ar putea întâmpina probleme în aplicarea noilor reguli

Specialiștii Deloitte atrag atenția că, din cauza limitărilor actuale ale sistemelor informatice vamale, pot exista situații în care taxa de trei euro să fie achitată de mai multe ori pentru produse încadrate la aceeași subpoziție tarifară.

De exemplu, acest lucru se poate întâmpla atunci când mărfuri cu origini diferite, dar cu aceeași încadrare tarifară, sunt introduse în țară printr-o declarație vamală de tip H1. În schimb, în cazul utilizării declarațiilor cu sistem redus de date, de tip H7, pot exista situații în care taxa de trei euro este achitată o singură dată pentru mai multe mărfuri cu origini diferite, dar încadrate la aceeași subpoziție tarifară.

În aceste condiții, importatorii și reprezentanții acestora vor trebui să acorde o atenție sporită încadrării tarifare a produselor și tipului de declarație vamală utilizată, pentru a evita aplicarea incorectă a noii taxe.

Potrivit analizei Deloitte, și Republica Moldova pregătește măsuri similare pentru produsele comandate de pe platforme de comerț online din afara țării. De la 1 octombrie, aceste produse vor fi supuse cotei generale de TVA de 20%, taxă care va fi inclusă direct în prețul produselor sau achitată la ridicarea coletului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: