Andrei Mardari / NewsMaker

Cine stă în spatele atacurilor asupra lui Andrei Spînu? Cele cinci persoane pe care le vrea afară din sistem

Secretarul general al Președinției Andrei Spînu a spus că în ultima perioadă este supus unor atacuri. Potrivit lui, motivul este că atunci când Maia Sandu a ajuns la Președinție a declarat că „oamenii care au slujit regimul Plahotniuc și, în special, în structurile de drept trebuie să plece imediat din funcție”. Prin urmare el a dat numele a 5 persoane din sistem care, potrivit lui Spînu, trebuie „să fie scoase din funcțiile pe care le au”. Totodată, Spînu a declarat că organele de drept se ocupă la moment „de declarațiile lui Șor mai mult decât ce a făcut Șor propriu-zis”, referindu-se la informațiile politicienilor fugari despre posibilele sale conturi din străinătate.  

Întrebat de ce a ajuns să fie cel mai atacat ministru din Guvernul Gavrilița, Andrei Spînu, actual – secretarul general al Președinției, a răspuns: „Unul din motivele pentru care am fost atacat și din păcate continui să fiu atacat este din simplul motiv că din primele zile când președintele a câștigat Președinția am zis că oamenii care au slujit regimul Plahotniuc și în mod special în structurile de drept trebuie să plece imediat din funcție”.

Nu mă refer neapărat la funcționari publici, care au avut poziții mai joase sau și-au făcut treaba în funcție de cum au putut. Eu vorbesc de personaje cheie care au fost parte a acelui regim„, a precizat Spînu, la TelegramTalks.

Unul din ei, potrivit lui Spînu, este Sergiu Mițelescu. „El lucra la SIS. A fost printre cei care, am să zic direct, a încărcat profesorii turci în dubițe și i-a dus la Aeroport și s-au asigurat că sunt deportați din Moldova. (…) Acest tip de personaj nu poate să participe la reformarea justiției, la lupta anticorupție, la restructurarea oricărei instituții de stat. (…) Eu tare sper că el nu mai este în nici o instituție a statului”, a comunicat el.

O altă persoană la care s-a referit Spînu este fostul șef SIS Alexandru Esaulenco. La precizarea prezentatorului că lui Esaulenco i s-a oferit o funcție de ambasador în Azerbaijan, Spînu a declarat: „Eu în Guvern am votat împotrivă. Eu nu am ridicat mâna pentru el pentru că cred că este o mare greșeală și este un semnal prost dat sistemului când așa oameni sunt promovați la funcții de ambasador. I-am spus-o direct și domnului Esaulenco și cred că domnul Esaulenco are nevoie și el de o pauză, de reabilitare. Ori nu poți să construiești așa un sistem și să crezi că lucrurile merg bine”.

Vitalie Ojog este un alt nume menționat de Spînu. „Este de la SIS, un om foarte apropiat de unul care are canal pe Telegram și tot spune că are multe detalii, cu facultate FSB la Moscova”, a comunicat Spînu.

Secretarul general al Președinției a vorbit și despre Eugen Rurac, fost procuror de la Procuratura Anticorupție: „L-a slujit pe Morari de la Procuratura Anticorupție și Procuratura Anticorupție cu un alt grup de la CNA făceau toate dosarele politice de după 2013-2014, pe Chirtoacă, Filat. Eu nu vreau să-i apăr, probabil meritau, inclusiv Domnica Manole și ceilalți. Sunt 4-5 oameni de la CNA care s-au ocupat de aceste dosare”, a declarat Spînu.

Mihai Ivanov, a fost următorul nume la care s-a referit secretarul general al Președinției. „Toată lumea știe în ce relație de afinitate este cu Morari”, a spus el.

„Am avut și am așteptări în continuare ca acești oameni să fie scoși din funcțiile pe care le au. (…) Ce văd eu, eu văd că mie mi se deschid dosare unul pe 28 aprilie, unul pe 29, parcă la comandă. Eu văd că CNA-ul se ocupă de declarațiile lui Șor mai mult decât ce a făcut Șor propriu-zis. (…) Ei se leagă de o hârtie falsificată de Șor”, a declarat Spînu.

Cel mai grav, a adăugat el, este că despre dosare nu a fost informat. „Eu trebuie să aflu de la Cavcaliuc, de la Șor, de la toți cei care au fugit din țară că instituțiile statului pe care eu vreau să le reformăm se ocupă cu nu știu ce. Sunt și enervat pentru că pe lângă dosare, un mascat a venit la mine la poartă și m-a amenințat cu răfuială fizică. Eu aflu că acea persoană a fost și cu o zi înainte, dimineața, seara, a făcut cercuri primprejurul casei, s-a informat, a verificat când eu vin acasă, când eu ies„, a conchis Spînu.

De precizat că cei menționați nu au comentat, deocamdată, acuzațiile.

Spînu a comentat și declarațiile lui Ilan Șor și ale lui Gheorghe Cavcaliuc că el ar avea pe patru dintre conturile din străinătate peste 43 de milioane de euro și dolari.

Este un fals adevărat. Eu inițial am crezut că și organele de drept, mă refer la CNA sau Procuratură, nu vor da curs investigării la un fals ordinar. Se vede clar că e o desenare pe un document world. În momentul în care am văzut acea scrisoare hazlie a CNA-ului că ei și-au luat timp să verifice, nu știu ce să verifice, am scris la acea bancă să-mi conforme că nu sunt așa conturi. Aștept răspuns„, a declarat Spînu, la TelegramTalks.

Pe 16 februarie, liderul Partidului Acasă Construim Europa (PACE), fostul șef adjunct al IGP Gheorghe Cavcaliuc, care se ascunde de justiție în Marea Britanie a declarat că pe numele lui Andrei Spînu este pornită o cauză penală, în legătură cu acordul semnat cu Gazprom. La rândul său, Andrei Spînu l-a îndemnat pe liderul PACE, aflat la Londra, „să vină acasă și să vorbească cu procuratura”.

Pe 15 martie, Cavcaliuc un document din care rezultă că Procuratura Anticorupție a dispus începerea urmăririi penale, existând bănuiala rezonabilă că persoane cu demnitate publică din cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) ar fi pretins mită de aproape 1 mln de euro. Este vorba despre licitația publică privind modernizarea centralei CET de la Termoelectrica. Pe 16 martie, Procuratura Anticorupție a confirmat pentru NM autenticitatea documentului.

Pe 29 martie, Centrul Național Anticorupție a declarat că examinează denunțul adresat Procuraturii Generale, cu privire la tragerea la răspundere a fostului viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații. Un document care confirmă informația a fost publicat pe 29 martie de către deputatul Ilan Șor, condamnat de prima instanță în dosarul „frauda bancară”. Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a CNA Angela Starinschi a confirmat autenticitatea documentului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: