Andrei Mardari / NewsMaker

Cine stă în spatele atacurilor asupra lui Andrei Spînu? Cele cinci persoane pe care le vrea afară din sistem

Secretarul general al Președinției Andrei Spînu a spus că în ultima perioadă este supus unor atacuri. Potrivit lui, motivul este că atunci când Maia Sandu a ajuns la Președinție a declarat că „oamenii care au slujit regimul Plahotniuc și, în special, în structurile de drept trebuie să plece imediat din funcție”. Prin urmare el a dat numele a 5 persoane din sistem care, potrivit lui Spînu, trebuie „să fie scoase din funcțiile pe care le au”. Totodată, Spînu a declarat că organele de drept se ocupă la moment „de declarațiile lui Șor mai mult decât ce a făcut Șor propriu-zis”, referindu-se la informațiile politicienilor fugari despre posibilele sale conturi din străinătate.  

Întrebat de ce a ajuns să fie cel mai atacat ministru din Guvernul Gavrilița, Andrei Spînu, actual – secretarul general al Președinției, a răspuns: „Unul din motivele pentru care am fost atacat și din păcate continui să fiu atacat este din simplul motiv că din primele zile când președintele a câștigat Președinția am zis că oamenii care au slujit regimul Plahotniuc și în mod special în structurile de drept trebuie să plece imediat din funcție”.

Nu mă refer neapărat la funcționari publici, care au avut poziții mai joase sau și-au făcut treaba în funcție de cum au putut. Eu vorbesc de personaje cheie care au fost parte a acelui regim„, a precizat Spînu, la TelegramTalks.

Unul din ei, potrivit lui Spînu, este Sergiu Mițelescu. „El lucra la SIS. A fost printre cei care, am să zic direct, a încărcat profesorii turci în dubițe și i-a dus la Aeroport și s-au asigurat că sunt deportați din Moldova. (…) Acest tip de personaj nu poate să participe la reformarea justiției, la lupta anticorupție, la restructurarea oricărei instituții de stat. (…) Eu tare sper că el nu mai este în nici o instituție a statului”, a comunicat el.

O altă persoană la care s-a referit Spînu este fostul șef SIS Alexandru Esaulenco. La precizarea prezentatorului că lui Esaulenco i s-a oferit o funcție de ambasador în Azerbaijan, Spînu a declarat: „Eu în Guvern am votat împotrivă. Eu nu am ridicat mâna pentru el pentru că cred că este o mare greșeală și este un semnal prost dat sistemului când așa oameni sunt promovați la funcții de ambasador. I-am spus-o direct și domnului Esaulenco și cred că domnul Esaulenco are nevoie și el de o pauză, de reabilitare. Ori nu poți să construiești așa un sistem și să crezi că lucrurile merg bine”.

Vitalie Ojog este un alt nume menționat de Spînu. „Este de la SIS, un om foarte apropiat de unul care are canal pe Telegram și tot spune că are multe detalii, cu facultate FSB la Moscova”, a comunicat Spînu.

Secretarul general al Președinției a vorbit și despre Eugen Rurac, fost procuror de la Procuratura Anticorupție: „L-a slujit pe Morari de la Procuratura Anticorupție și Procuratura Anticorupție cu un alt grup de la CNA făceau toate dosarele politice de după 2013-2014, pe Chirtoacă, Filat. Eu nu vreau să-i apăr, probabil meritau, inclusiv Domnica Manole și ceilalți. Sunt 4-5 oameni de la CNA care s-au ocupat de aceste dosare”, a declarat Spînu.

Mihai Ivanov, a fost următorul nume la care s-a referit secretarul general al Președinției. „Toată lumea știe în ce relație de afinitate este cu Morari”, a spus el.

„Am avut și am așteptări în continuare ca acești oameni să fie scoși din funcțiile pe care le au. (…) Ce văd eu, eu văd că mie mi se deschid dosare unul pe 28 aprilie, unul pe 29, parcă la comandă. Eu văd că CNA-ul se ocupă de declarațiile lui Șor mai mult decât ce a făcut Șor propriu-zis. (…) Ei se leagă de o hârtie falsificată de Șor”, a declarat Spînu.

Cel mai grav, a adăugat el, este că despre dosare nu a fost informat. „Eu trebuie să aflu de la Cavcaliuc, de la Șor, de la toți cei care au fugit din țară că instituțiile statului pe care eu vreau să le reformăm se ocupă cu nu știu ce. Sunt și enervat pentru că pe lângă dosare, un mascat a venit la mine la poartă și m-a amenințat cu răfuială fizică. Eu aflu că acea persoană a fost și cu o zi înainte, dimineața, seara, a făcut cercuri primprejurul casei, s-a informat, a verificat când eu vin acasă, când eu ies„, a conchis Spînu.

De precizat că cei menționați nu au comentat, deocamdată, acuzațiile.

Spînu a comentat și declarațiile lui Ilan Șor și ale lui Gheorghe Cavcaliuc că el ar avea pe patru dintre conturile din străinătate peste 43 de milioane de euro și dolari.

Este un fals adevărat. Eu inițial am crezut că și organele de drept, mă refer la CNA sau Procuratură, nu vor da curs investigării la un fals ordinar. Se vede clar că e o desenare pe un document world. În momentul în care am văzut acea scrisoare hazlie a CNA-ului că ei și-au luat timp să verifice, nu știu ce să verifice, am scris la acea bancă să-mi conforme că nu sunt așa conturi. Aștept răspuns„, a declarat Spînu, la TelegramTalks.

Pe 16 februarie, liderul Partidului Acasă Construim Europa (PACE), fostul șef adjunct al IGP Gheorghe Cavcaliuc, care se ascunde de justiție în Marea Britanie a declarat că pe numele lui Andrei Spînu este pornită o cauză penală, în legătură cu acordul semnat cu Gazprom. La rândul său, Andrei Spînu l-a îndemnat pe liderul PACE, aflat la Londra, „să vină acasă și să vorbească cu procuratura”.

Pe 15 martie, Cavcaliuc un document din care rezultă că Procuratura Anticorupție a dispus începerea urmăririi penale, existând bănuiala rezonabilă că persoane cu demnitate publică din cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) ar fi pretins mită de aproape 1 mln de euro. Este vorba despre licitația publică privind modernizarea centralei CET de la Termoelectrica. Pe 16 martie, Procuratura Anticorupție a confirmat pentru NM autenticitatea documentului.

Pe 29 martie, Centrul Național Anticorupție a declarat că examinează denunțul adresat Procuraturii Generale, cu privire la tragerea la răspundere a fostului viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații. Un document care confirmă informația a fost publicat pe 29 martie de către deputatul Ilan Șor, condamnat de prima instanță în dosarul „frauda bancară”. Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a CNA Angela Starinschi a confirmat autenticitatea documentului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: