Imagine simbol

Cine va plăti pentru reintegrarea Transnistriei? De ce lansează Chișinăul Fondul de convergență și ce urmează (ANALIZĂ)

Chișinăul va crea un Fond special de convergență pentru implementarea unor proiecte pe malul stâng al Nistrului. Fondul va fi alimentat, printre altele, din încasarea TVA și a accizelor de la antreprenorii din regiunea transnistreană. NewsMaker explică cum va funcționa fondul, ce spune Tiraspolul despre acesta și dacă acesta va contribui la apropierea celor două maluri și la reintegrarea Moldovei.

Cine va plăti pentru reintegrare

Speakerul Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la sfârșitul lunii februarie că reintegrarea presupune cheltuieli semnificative și că ar fi incorect ca acestea să fie suportate doar de locuitorii de pe malul drept. Potrivit lui, o parte din această povară ar trebui să revină și companiilor de pe malul stâng al Nistrului. În acest scop, autoritățile de la Chișinău intenționează să creeze un Fond de convergență. Acesta va fi alimentat, de asemenea, din veniturile fiscale colectate pe malul stâng și din sprijinul partenerilor europeni. Resursele fondului vor fi direcționate către proiecte implementate în Transnistria, menite să contribuie la apropierea celor două maluri.

Grosu consideră că Rusia nu mai este dispusă să susțină vechiul model economic al regiunii transnistrene. El nu a exclus că, în viitorul apropiat, Transnistria ar putea să nu mai dispună de suficiente resurse pentru plata salariilor, pensiilor și a prestațiilor sociale. În aceste condiții, potrivit lui, autoritățile de la Tiraspol ar putea solicita sprijin din partea Chișinăului.

„Cred că vor ajunge în situația în care se vor întoarce (n.red: ajutorul de 60 milioane de euro). Trebuie să înțeleagă că modelul lor de supraviețuire nu este unul sustenabil și deja s-a prăbușit, pentru că gaz ieftin sau gratuit nu există. Asta înseamnă că gradual trebuie să adaptăm tarifele, pentru că costurile sunt costuri. Costurile sau cheltuielile pentru reintegrare sunt serioase. Doar Republica Moldova nu poate pune toate aceste cheltuieli pe buget, iar acest lucru ar fi incorect față de cetățenii de pe malul drept”, a spus Grosu.

Ce taxe va trebui să plătească Tiraspolul

Crearea Fondului de convergență a fost anunțată de vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri. Potrivit planurilor autorităților, fondul ar urma să devină operațional începând cu 1 august 2026.

Un grup de deputați PAS, în frunte cu președintele Comisiei parlamentare pentru economie, Radu Marian, a elaborat un proiect de lege care prevede instituirea fondului și eliminarea facilităților fiscale la import de care beneficiază în prezent regiunea transnistreană.

Importul de mărfuri este supus în Republica Moldova mai multor tipuri de taxe: taxe vamale, TVA și accize (pentru mărfurile accizabile). Transnistria nu plătea aceste taxe în bugetul Moldovei. În 2024, autoritățile Republicii Moldova au modificat Codul Vamal, obligând Transnistria să plătească taxe vamale în bugetul de stat. Conform actualului proiect de lege al PAS, Chișinăul anulează facilitățile rămase și obligă antreprenorii din Transnistria să plătească, de asemenea, TVA și accize pentru importul de mărfuri.

Anularea facilităților fiscale va avea loc etapizat. După cum a explicat Radu Marian, inițial aceasta va viza bunurile care nu sunt de primă necesitate, de exemplu alcoolul, iar ulterior – de la o categorie de produse la alta. În proiectul de lege se menționează că egalarea completă a impozitării importurilor pe malul drept și pe malul stâng trebuie realizată până în anul 2030. Acest termen, a menționat Marian, este unul politic. Termenele concrete pentru anularea preferințelor fiscale vor fi stabilite de Guvern, care urmează să uniformizeze regimurile fiscale (taxe vamale, TVA și accize) pe cele două maluri ale Nistrului până în 2030.

Impactul asupra economiei Moldovei

Autorii proiectului de lege declară că anularea facilităților fiscale pentru malul stâng va restabili echitatea și va aduce în bugetul de stat peste 3,3 miliarde de lei, care vor putea fi utilizați pentru proiecte destinate malului stâng.

În ceea ce privește Transnistria, introducerea taxelor ar putea duce la creșterea prețului mărfurilor importate. TVA va fi perceput și pentru gazul livrat pe malul stâng. O sursă NM, familiarizată cu situația, a declarat că pentru Tiraspol acest lucru ar putea costa „cel puțin 500 de milioane de lei pe an”. Teoretic, aceasta ar putea duce la majorarea tarifului la gaz în Transnistria. Cum va decide în practică Tiraspolul să gestioneze această problemă rămâne, deocamdată, neclar. În ceea ce privește energia electrică, Transnistria nu o importă, ci o produce la centrala MGRES, situată pe malul stâng al Nistrului.

Fostul deputat al Sovietului Suprem al Transnistriei, Anatoli Dirun, a declarat că eliminarea facilităților pentru TVA și accize va avea un impact negativ, din punct de vedere economic, asupra antreprenorilor din regiunea transnistreană. „Asupra lor va cădea o dublă povară fiscală. Vor trebui să plătească aceste taxe atât la Tiraspol, cât și la Chișinău”.

Expertul economic Veaceslav Ioniță nu este de acord cu această opinie. Potrivit lui, în Transnistria „nu există TVA în sensul obișnuit al cuvântului și, respectiv, povara fiscală asupra antreprenorilor locali este acolo mai mică”.

Reacția Transnistriei

Crearea Fondului de convergență a fost discutată la întâlnirea din 26 februarie dintre reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului. Atunci nu au fost exprimate obiecții ferme din partea reprezentanților malului stâng. Liderul de facto al regiunii nerecunoscute, Vadim Krasnoselski, a declarat anterior că resursele din Fondul de convergență ar putea fi utilizate pentru soluționarea unor probleme comune, de exemplu pentru îmbunătățirea stării râului Nistru.

Anatoli Dirun a menționat că Tiraspolul nu poate influența decizia Chișinăului de a crea sau nu un astfel de fond și că, în acest caz, cea mai bună soluție este „dialogul”.

Șeful așa-numitului departament de politică externă al Transnistriei, Vitalii Ignatiev, a criticat pe 2 martie ideea creării Fondului de convergență, numind-o „nu o apropiere a malurilor, ci o preluare cinică a banilor de la [nerecunoscuta] RMN”.

De la reintegrarea economică la cea politică?

Anatoli Dirun consideră că reintegrarea economică a regiunii nu va duce în niciun fel la reintegrare politică. Potrivit lui, aceasta este doar o soluție temporară pentru dificultăți: „De exemplu, pașapoartele mai multor state [pe care le au locuitorii Transnistriei]. Ele pot fi obținute, [inclusiv pașapoarte moldovenești]. Dar acest lucru nu înseamnă deloc că în societatea transnistreană există o dorință clară de unire cu Moldova”.

Fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, are o opinie diferită. Potrivit lui, integrarea economică este o parte inseparabilă a reintegrării politice. Totodată, el a menționat că reintegrarea se bazează nu doar pe economie, ci și pe multe alte aspecte. „De exemplu, securitatea. Trebuie soluționată problema prezenței rusești, a cetățenilor Moldovei care lucrează acolo în structuri militarizate. Este nevoie de o strategie. Iar aceste probleme trebuie soluționate deja acum”, a concluzionat Flenchea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Sandu, despre majorările promise profesorilor: Sper că Guvernul va veni cu soluții pentru cei care au nevoie acum, nu peste jumătate de an

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că profesorii sunt îndreptățiți să aștepte majorările salariale promise. Pe de altă parte, a spus că statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește prețurile la resursele energetice și nu va reuși să promoveze „o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”. Totodată, și-a exprimat speranța că Guvernul va veni în următoarele zile cu soluții „bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”. Declarațiile au fost făcute în ediția din 17 august a emisiunii „La 360 de grade”, difuzată la Teleradio Moldova.

În timpul emisiunii, Maia Sandu a fost întrebată despre promisiunile autorităților făcute profesorilor despre salarii mai mari de la 1 septembrie și, în context, despre motivul pentru care statul face promisiuni înainte să găsească resursele necesare.

„Statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește iarăși prețurile la resursele energetice, că nu va reuși să promoveze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale, pentru că trebuie să aduni bani la buget ca să poți să-i împarți după asta și, dacă nu reușești să-i aduni sau dacă aduni mai puțini, atunci lucrurile se întâmplă mai altfel decât planifici la începutul anului. Este foarte multă incertitudine în această perioadă, în acești ani, și de asta e mai greu să știi exact cum vor arăta cifrele pe venituri. Pe cheltuieli e clar că știi cât vrei să dai. E mai greu să știi ce venituri vei avea”, a comunicat Maia Sandu.

În continuare, șefa statului s-a arătat sigură că „Guvernul va veni cu clarificări în următoarele zile și o să vedem cu toții care sunt soluțiile pe care le propun”. „Sigur că oamenii așteaptă aceste majorări și ei sunt îndreptățiți să aștepte aceste majorări. Eu sper că Guvernul va veni cu niște soluții care sunt bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”.

***

Amintim că, pe 10 august, Federația Sindicală a Educației și Științei i-a cerut premierului Vasile Tofan „respectarea promisiunilor guvernării – majorări salariale promise către 1 septembrie 2026”. Totodată, Federația a anunțat că, pe 19 august, va organiza „o acțiune sindicală de pichetare, pentru a pune presiune asupra Guvernului”, iar pe 1 septembrie, „dacă angajamentele nu vor fi respectate, vor fi declanșate proteste naționale pe parcursul întregii luni”. 

Pe 12 august, ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat că „în cel mult două săptămâni” va fi găsită și anunțată o soluție, adăugând că „se încearcă a găsi cele mai bune soluții” și că, în perioada promisă, se va ști sub ce formă vor fi acestea. Ministra Finanțelor a declarat că, după definitivarea viziunii pe politica fiscală pentru 2027, va fi făcut și anunțul privind reforma salarizării, adăugând că autoritățile „se țin de targetul de a identifica mai multe venituri și să putem veni către profesori și alte categorii cu venituri suplimentare începând din acest an”. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: