Tudor Mardei/NewsMaker

Analiză: Cine va prelua șefia Ucrainei, în cazul în care președintele Vladimir Zelenski ar fi ucis

În cazul asasinării liderului de la Kiev, Volodimir Zelenski, Ucraina va fi condusă de un consiliu, care va fi compus probabil din șeful biroului președintelui Andrei Ermak, ministrul de externe Dmitrii Kuleba și ministrul apărării Alexei Reznikov. În fruntea consiliului ar putea fi președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk. Iar Valeryii Zalujnîi va rămâne comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, scrie Politico.

În martie 2022, secretarul de stat american Anthony Blinken a vorbit despre existența unui plan de transfer al puterii în Ucraina într-un astfel de scenariu:

„Ucrainenii au planuri, nu o să le discut acum sau să intru în detalii, care vor păstra cumva continuitatea puterii”, a declarat Blinken.

Politico amintește că Rusia a încercat să-l asasineze sau să-l captureze pe Zelenski încă de la începutul războiului – apoi grupurile de sabotaj, care s-au confruntat cu această sarcină, au încercat în mod repetat să pătrundă în cartierul prezidențial de la Kiev.

„Solicitările pentru astfel de acțiuni au fost reluate de partea rusă în martie 2023, după ce deputatul Dumei de Stat Mihail Deleaghin a declarat că „singurul răspuns normal” la raidul Corpului de Voluntari Ruși (RDC) și Legiunea „Libertatea Rusiei” de pe teritoriul regiunii rusești Belgorod ar fi o înlăturare imediată a președintelui ucrainean Zelenske și a comandantului șef al Forțelor Armate ale Ucrainei Valerii Zalujnîi”.

Politico scrie că pericolul unei tentative de asasinat asupra președintelui Ucrainei rămâne ridicat, așa că vizitele planificate ale lui Zelenski în străinătate sunt ținute secrete până la sfârșit. Din cauza scurgerii unor astfel de informații către presă, vizita lui Zelenski în Bulgaria a fost aproape anulată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BBC

Peste 2 500 de persoane ar fi fost ucise în protestele violente din Iran

Numărul persoanelor ucise în timpul protestelor din Iran a crescut la 2 571. Informația a fost raportată pe 14 ianuarie de agenția Human Rights Activists News Agency (HRANA), care își are sediul în SUA și furnizează estimările în baza datelor de la activiștii săi din interiorul Iranului.

Potrivit HRANA, din totalul celor uciși, 2 403 persoane erau protestatari. Printre aceștia se numără și 12 persoane sub vârsta de 18 ani. De asemenea, au fost omorâți 147 de membri ai forțelor de securitate și simpatizanți ai Guvernului de la Teheran, precum și oameni care nu participau la manifestații.

HRANA mai informează că a fost confirmată reținerea 18 434 de persoane, dintre care 1 134 au suferit răni grave. Totodată, 97 de persoane au fost impuse să își recunoască public vina.

Regimul de la Teheran a admis că există pierderi umane în contextul protestelor, dar nu a oferit o cifră oficială.

Între timp, Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, relatează, citând surse, că pe 14 ianuarie în Iran urmează să fie executat primul participant la actualele proteste. Este vorba despre Erfan Soltani, în vârstă de 26 de ani, acuzat de „ducerea unui război împotriva lui Dumnezeu” pentru participarea la manifestații.

Amintim că Iranul este cuprins de un val de proteste de la sfârșitul lunii decembrie 2025. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au transformat rapid în mișcări de critică împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, autoritățile iraniene au blocat internetul, într-o încercare de a preveni ieșirea informațiilor din interiorul țării. Pe acest fond, serviciul de internet Starlink și-ar fi eliminat taxele pentru utilizatorii din Iran. SpaceX, compania miliardarului american Elon Musk care deține serviciul de internet, nu a confirmat informația, dar activiști au declarat pentru The Associated Press că Starlink este disponibil gratuit pentru oricine din Iran deține terminalele necesare.

Organizația nonprofit Net Freedom Pioneers a ajutat la introducerea clandestină a echipamentelor pe teritoriul țării, scrie AP.

De altfel, Starlink este interzis în Iran.

Suprimarea violentă a protestelor a atras condamnare din partea comunității internaționale.

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a amenințat Teheranul că SUA va interveni pentru a proteja manifestanții.Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Pe 10 ianuarie, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că militarii i-au prezentat lui Trump mai multe variante privind lovituri împotriva Iranului, inclusiv asupra unor obiective non-miliare din Teheran. Publicația a subliniat că, la acel moment, președintele SUA încă nu luase o decizie finală privind un eventual atac.

Pe 11 ianuarie, Trump a declarat că Teheranul a propus negocieri după ce a amenințat că va lovi republica islamică din cauza reprimării sângeroase a protestatarilor. El a spus că administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu oficiali iranieni, dar a avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi.

Pe 13 ianuarie, ambasada virtuală a SUA la Teheran a publicat un mesaj în care îndeamnă cetățenii americani să părăsească Iranul. Iar la scurt timp, Trump a publicat un mesaj pe Truth Social, în care a încurajat iranienii să continue protestele și le-a spus că „ajutorul este pe drum”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: