Circa 280 de victime ale traficului de ființe umane, identificate de la începutul anului. Numărul real ar fi mult mai mare

În ultimii cinci ani, aproximativ 1300 de victime ale traficului de ființe umane au fost identificate la nivel național. Cercetările arată că numărul real al acestora ar fi de peste 20 de ori mai mare. Copiii reprezintă 30% din victimele identificate, cei mai mulți dintre ei au fost exploatați prin implicare în prostituție. Datele au fost prezentate de Centrul Internațional „La Strada” din Moldova, pe 18 octombrie, când este marcată Ziua Europeană de Combatere a Traficului de Persoane.

Potrivit Centrului „La Strada”, în ultimii 3-4 ani, s-au produs mai multe cazuri grave de exploatare sexuală a minorilor, deoarece nu s-au luat la timpul potrivit măsurile cuvenite pentru a putea proteja copiii aflați în situații de risc. Mai mult, copiii constituie 30% din victimele identificate.

„În majoritatea cazurilor, copiii sunt exploatați sexual în Republica Moldova prin implicare în prostituție. Despre asta se discută rar, e considerat a fi ceva rușinos și, deseori, societatea încearcă să ignore situațiile care ar indica despre posibile abuzuri. Avem cazuri în care copiii ajung să fie exploatați sexual ani la rând înainte să ajungă în vizorul autorităților sau situații în care membrii comunității observă astfel de cazuri, dar nu le raportează, pasând responsabilitatea și vina pe umerii copilului”, a menționat Elena Botezatu, directoarea executivă a centrului.

Potrivit procurorilor, traficul de ființe umane în Republica Moldova se menține din cauza tendințelor migraționiste din regiune, noile politici naționale privind migrația, pandemia de COVID 19, accentuarea inegalității sociale, dar și nivelul înalt de corupție în țară.

„Dacă este o problemă în identificarea victimelor, cauzelor, noi trebuie să o recunoaștem și de la aceasta să pornim. După care trebuie să înțelegem din ce cauză victimele nu sunt identificate și referite către organele de suport. Marea majoritate a infracțiunilor de acest fel se comit cu utilizarea tehnologiilor informaționale”, a declarat Sergiu Russu, procuror-șef în cadrul Secției anti-trafic a Procuraturii Generale.

De la începutul anului, în Moldova au fost inițiate 29 de dosare penale pentru trafic de ființe umane și 7 pentru trafic de copii. Victimele acestor infracțiuni au devenit 280 de persoane, dintre care 94 de femei și 14 copii. 27 dintre victime au fost exploatate prin muncă, 15 exploatate sexual, o persoană a fost obligată să cerșească, iar 43 de oameni au fost folosiți pentru obținerea unor indemnizații sau servicii sociale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BNM
Игорь Чекан, NewsMaker

BNM răspunde criticilor privind salariile și achizițiile: „O campanie de discreditare”

Banca Națională a Moldovei (BNM) a venit marți, 28 iulie, cu o reacție la dezbaterile și criticile apărute în spațiul public cu privire la nivelul salariilor angajaților și unele cheltuieli administrative ale instituției. BNM susține că informațiile difuzate în ultima perioadă sunt prezentate „selectiv” și „în afara contextului”, iar unele materiale ar face parte dintr-o campanie de discreditare a băncii centrale.

Banca Națională a Moldovei înțelege preocupările societății în contextul dezbaterilor din spațiul public privind nivelul remunerațiilor în instituțiile publice. Întrebările despre modul în care o instituție își gestionează resursele sunt legitime și necesită răspunsuri clare prezentate în contextul lor complet. În același timp, BNM constată că, în ultima perioadă, aceste preocupări legitime sunt exploatate printr-o succesiune de materiale în care activitatea instituției este prezentată selectiv, tendențios și în afara contextului. Prin caracterul repetitiv și modul similar de promovare, aceste apariții depășesc cadrul unei dezbateri firești și capătă forma unei campanii de discreditare și de subminare a încrederii publice în Banca Națională”, a transmis BNM într-un comunicat.

BNM precizează că banca centrală are un statut autonom și independent, iar salariile angajaților trebuie să fie competitive pentru a atrage specialiști în domenii precum supravegherea bancară, stabilitatea financiară, securitatea cibernetică, combaterea spălării banilor sau administrarea riscurilor.

Potrivit instituției, actualul sistem de salarizare a fost introdus în anul 2018, după o analiză realizată cu sprijinul companiei internaționale de resurse umane Korn Ferry, contractată în urma unei licitații publice. Sistemul a fost aprobat atunci de Consiliul de supraveghere al BNM.

În mod similar, în ultima perioadă, sunt răspândite și informații false cu privire la unele achiziții administrative ale instituției. Acestea sunt prezentate izolat de destinația și necesitatea lor instituțională, în mod special fiind exagerate cantitatea de bunuri și prețurile acestora, cu scopul de a dezinforma și de a instiga publicul împotriva instituțiilor statului”, a adăugat BNM.

Instituția afirmă că bunurile cumpărate au o destinație exclusiv instituțională și că informațiile despre procedurile de achiziție — inclusiv planurile, valorile estimate și rezultatele licitațiilor — sunt publice. „Tocmai faptul că aceste informații sunt preluate de pe platformele publice arată că toate procedurile se desfășoară transparent”, a subliniat BNM.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: