Tudor Mardei / NewsMaker

Circa 4000 de site-uri din R. Moldova, nefuncționale. Recean denunță tentative de atac cibernetic

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a anunțat pe 28 septembrie că aproximativ 4000 de site-uri nu funcționează. Potrivit oficialului, situația a apărut după ce Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), instituție subordonată Guvernului, a fost nevoit să blocheze o platformă în urma unui atac cibernetic masiv. Recean a precizat că atacul vizează infrastructura legată de procesul electoral.

Premierul a scris pe Facebook că „ieri și azi infrastructura aferentă procesului electoral a fost supusă mai multor tentative de atac cibernetic”. „E vorba, în special, de CEC.md, precum și mai multe secții de vot din afara țării. Toate atacurile au fost detectate și neutralizate în timp real, fără afectarea procesului electoral”, a adăugat Recean.

Oficialul a mai spus că, „în prezent, STISC a blocat platforma host.md din cauza unui atac cibernetic masiv”. „Prin urmare, circa 4000 de site-uri nu sunt funcționale. Atacurile sunt orchestrate simultan cu scopul de a supra-încărca rețeaua STISC, care deservește CEC și altă infrastructură electorală”, a declarat Recean.

Potrivit canalului de Telegram „Prima Sursă”, administrat de către responsabili din cadrul Președinției, Parlamentului și Guvernului, atacurile cibernetice au vizat platforma CEC.md, sistemele guvernamentale de servicii în cloud și de asigurare automată a proceselor, precum și unele stații de vot din diaspora”.

„Printre incidente s-au numărat atacuri de blocare distribuită – inclusiv unul orchestrat simultan din mai multe țări, cu peste 16 milioane de sesiuni generate, conceput pentru a simula trafic real și a ocoli sistemele de protecție –, tentative de introducere a codului malițios în bazele de date și infecții cu programe informatice nocive pe stații de vot. Pentru a limita efectele, STISC a fost nevoit să blocheze host.md, ceea ce a dus la restricționarea temporară a aproximativ 4.000 de site-uri”, a comunicat sursa.

***

Pe 28 septembrie, în Republica Moldova au loc alegeri parlamentare. Peste 744 de mii de cetățeni cu drept de vot s-au prezentat la urne, până la această oră. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: