Андрей Мардарь / NewsMaker

Circa o treime dintre deputați sunt pedagogi sau au experiență didactică. Cei mai mulți – profesori de istorie

Mai mult de 30 de deputați din Parlamentul de legislatura a XI-a sunt pedagogi sau au experiență didactică, inclusiv președintele legislativului, Igor Grosu. Informația a fost publicată pe 5 octombrie, cu ocazia Zilei Mondiale a Educației.

Absolvent al Universității de Stat din Moldova, Igor Grosu este profesor de istorie, iar în perioada anilor 2012-2015 a deținut funcția de viceministru al Educației.

Alți 8 deputați sunt profesori de istorie – Mihail Druță, Lilian Carp, Vladimir Bolea, Virgiliu Pâslariuc, Iulia Dascălu, Larisa Voloh, Victoria Cazacu și Eduard Smirnov.

Președinta Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, dar și  Marcela Adam, secretara acestei comisii, sunt filologi, profesori de limbă şi literatură română. Și Angela Munteanu-Pojoga este licențiată în filologie. Profesor de limba română și literatura română este și Evghenia Cojocaru.

În Parlament, este un profesor de limbi străine (engleză și franceză) – Doina Gherman și un profesor de limba și literatura găgăuză – Ivanna Koksal.

Natalia Davidovici deține diplomă în psihopedagogie, iar Liliana Grosu este  profesor de psihologie. Gheorghe Agheorghiesei și Svetlana Căpățină au activat în calitate de învățători ai claselor primare.

Marina Morozova are studii în pedagogie și management educațional.

În actuala legislatură a Parlamentului este un lector de științe socio-umaniste – Veronica Roșca, un lector de științe economice – Petru Burduja și unul de economie politică – Valeriu Muduc.

De asemenea, printre deputați se regăsesc un profesor de științe politice – Bogdan Țîrdea, câte un profesor de geografie, chimie și biologie – Reghina Apostolova, Larisa Novac și Ina Coșeru, un profesor de teologie – Ion Groza, un profesor de matematică – Maria Gonța.

Chiar dacă nu sunt pedagogi de profesie, mai mulți deputați din actuala legislatură dețin experiență de activitate cu tineri și copii, inclusiv în sectorul asociativ.

În același timp, Adrian Belîi și Ana Oglindă sunt doctori în științe medicale, Virgiliu Pâslariuc și Eduard Smirnov – doctori în științe istorice, Vasile Șoimaru și Alla Darovannaia dețin titlul de doctor în economie, iar Bogdan Țîrdea este doctor în științe politice. Totodată, un deputat deține titlul de doctor în științe agricole – Chiril Tatarlî.

Astăzi, în Republica Moldova este marcată Ziua Profesorului și Ziua mondială a educației. Desemnată de UNESCO, din 1994 aceasta este sărbătorită anual, pe data de 5 octombrie, cu scopul de a marca semnarea Recomandării UNESCO/OIM privind statutul profesorilor.

Cu prilejul sărbătorii, mai mulți profesori din toată țara au beneficiat de Diplome ale Parlamentului Republicii Moldova, în semn de apreciere și recunoștință pentru contribuția de succes la dezvoltarea procesului educațional, pentru profesionalism și merite deosebite în formarea și educarea noilor generații.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Mediului

Există suficientă apă în Nistru pentru aprovizionarea Chișinăului? Hajder: „Problema este la stația de captare”

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că Chișinăul nu riscă să rămână fără apă, în pofida nivelului extrem de scăzut al râului Nistru. Potrivit oficialului, problema actuală nu ține de cantitatea de apă disponibilă în râu, ci de capacitatea infrastructurii de captare. Precizările au fost făcute joi, 1 octombrie, într-un videoclip postat pe Facebook.

„Municipiul Chișinău are nevoie în fiecare zi de 170 000 – 200 000 m³ de apă. Ca să comparăm mai bine cu debitul de pe Nistru, o să le transformăm în metri cubi pe secundă. Asta ar fi un necesar de 2 m³/s. Chiar și în condițiile actuale, când avem un nivel foarte scăzut pe Nistru, totuși avem 33 m³/s în ultimele zile, ceea ce înseamnă că Chișinău are nevoie de 2 m³/s din cei 33 m³/s. Unde este, de fapt, problema? Problema este la stația de captare, care este gestionată de Primăria Chișinău și „Apă-Canal”. Pentru că în cazul în care ar scădea nivelul, ea ar putea avea probleme să capteze această apă din punct de vedere tehnic, chiar dacă apă acolo va fi”, a declarat Gheorghe Hajder.

El a spus că autoritățile trebuie să adapteze infrastructura pentru a putea asigura captarea apei și în cazul unei scăderi suplimentare a nivelului râului.

„Ceea ce este important acum este să ne unim eforturile, să găsim soluții tehnice, astfel încât să putem capta apă și de la 33 m³/s, 30 m³/s și poate mai mic”, a menționat ministrul.

Amintim că, pe 1 octombrie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a anunțat că Executivul va transmite trei pompe de mare capacitate din rezervele de stat, care vor fi utilizate la priza de captare a apei din Nistru. Se întâmplă în urma unei solicitări din partea întreprinderii municipale.

Cele trei pompe se vor adăuga celor cinci transmise operatorului în luna august.

Republica Moldova se confruntă în ultimele luni cu un deficit hidrologic sever, cauzat în principal de lipsa precipitațiilor în bazinul superior al Nistrului. În primele 20 de zile ale lunii septembrie, în lacul de acumulare Novodnestrovsk au intrat, în medie, aproximativ 23 m³ de apă pe secundă, în timp ce deversările în aval au fost menținute la 60 m³/s. În aceeași perioadă, nivelul lacului a scăzut cu circa 68 de centimetri.

Pe fondul acestei situații, Republica Moldova se află, din 26 septembrie, în stare de urgență în sectorul hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile. Autoritățile susțin că măsura are un caracter preventiv și urmărește să permită intervenții rapide pentru evitarea unor eventuale întreruperi ale aprovizionării cu apă și pentru protejarea rezervelor disponibile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: