MSMPS

Clinica din Vorniceni, cu peste 200 de paturi, rămâne în continuare abandonată. MSMPS explică de ce nu poate fi utilizată

În prezent, utilizarea blocului curativ nr. 2 din cadrul Clinicii din Vorniceni a IMSP Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, nu este posibilă. Este concluzia prezentată de către experții contractați de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), care au examinat construcția și instalațiile inginerești. Reprezentanții instituției au alocat încă 7 mln de lei pentru reparații.

Observațiile au fost redate în cadrul Raportului de expertiză tehnică preventivă, anunță MSMPS pe 11 decembrie.

„Urmare a evaluării, s-a constatat că proiectul de rесоnstruсțiе а Blocului curativ nr. 2 din s. Vorniceni  nu а fost verificat de Direcția Vеrifiсаrе și Expertizare а Рrоiесtеlоr de construcție și a fost elaborat fără expertiza tehnică a clădirii existente, cum prevedea caietul de sarcini. Panourile electrice, de automatizare și dirijare, sunt deteriorate din cauza umidității, ceea ce pune în pericol funcționarea sistemelor inginerești și a utilajului tehnologic menit să asigure funcționalitatea blocului clinic”, menționează experții.

De asemenea, în elementele structurii de rezistență a construcțiilor existente ar fi fost depistate semne de umezeală, deteriorarea finisajelor și căderea tencuielei pe suprafețele interioare ale pereților subsolului, urmare a pătrunderii apelor subterane  (din cauza lipsei drenajului, care nu a fost executat conform proiectului).

În raport se menționează că, pentru asigurarea funcționalității blocului curativ nr. 2 a clinicii din satul Vorniceni sunt necesare mai multe măsuri, printre care hidroizolarea încăperilor subsolului, unde sunt amplasate toate sistemele inginerești și automatizate; verificarea și punerea în funcțiune a sistemului antiincendiar sau verificarea și punerea în funcțiune a ascensoarelor.

MSMPS mai menționează că, în cadrul proiectului Bugetului de Stat pentru anul  2021, a fost planificată suma de circa 7 mln lei pentru realizarea lucrărilor în cadrul acestui bloc.

***

Recent, proiectul media CuSens a realizat un reportaj amplu despre spitalul respectiv.  Acesta se află la circa 40 de km de Chișinău, și dispune de peste 200 de paturi noi. Renovarea acestuia a început încă în 2008, iar de lucrări s-a ocupat o firmă cu conexiuni la vârfurile puterii, se arată în material.

Potrivit autorilor, cu acest proiect au avut tangențe de-a lungul anilor, actualul deputat socialist Petru Burduja, precum și Sergiu Pușcuța, actualul ministru al Finanțelor.

Deși încă în noiembrie 2014, însuși ministrul Sănătății de atunci, Andrei Usatîi, a participat la inaugurarea oficială a acestui bloc, niciun pacient nu i-a pășit de pragul.

Vicedirectoarea instituției le-a relatat jurnaliștilor că, în blocul respectiv, sunt peste 100 de saloane echipate cu sisteme de ventilare care blochează răspândirea infecției – o raritate pentru spitalele din Moldova. Prin urmare, aici pot fi tratați simultan circa 240 de pacienți cu probleme respiratorii. Însă, aceste ventilatoare nu au fost pornite vreodată.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: