Institutul Național de Statistică (INS) al României a anunțat astăzi, 13 februarie, că economia națională a intrat în recesiune tehnică, după ce produsul intern brut a scăzut timp de două trimestre consecutive. În reacție, prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că această evoluție este un cost temporar și „inevitabil” al politicilor pe care le implementează, menite să consolideze o economie puternică, axată pe producție și investiții, nu doar pe consum.
Potrivit INS, Produsul intern brut în ultimul trimestru din 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul al treilea al aceluiași an. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce, şi în trimestrul III din 2025, PIB-ul a scăzut faţă de trimestrul II cu 0,2%.
Deși economia României a crescut în total cu 0,6% în 2025, a fost îndeplinită condiția intrării recesiune tehnică. Ultima oară când România a intrat în recesiune tehnică a fost în 2024 și în timpul pandemiei de Covid, în anul 2020.
Premierul Ilie Bolojan a venit cu o reacție pe Facebook, după publicarea datelor INS.
„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe. (…) Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză”, a menționat oficialul.
Potrivit M1, în ultimele șase luni, Guvernul de la București a luat mai multe măsuri economice care au însemnat, mai cu seamă, tăieri de costuri, începând cu bursele studenților și terminând cu posturile și lefurile din administrația publică, precum și creșteri de taxe și impozite – de la creșterea TVA-ului la 24%, la mărirea impozitelor pe case și mașini.
