Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că nu are informații despre cele relatate în presa ucraineană, potrivit cărora, din cauza poziției Ungariei, chestiunea deschiderii clusterelor 2 și 3 pentru Ucraina și Republica Moldova a fost amânată până în septembrie. Între timp, în contextul informațiilor apărute în presa ucraineană, a reacționat Biroul pentru Integrare Europeană, subordonat funcțional viceprim-ministrului pentru integrare europeană. Biroul a declarat că „deschiderea fiecărui grup de capitole presupune un proces firesc de consultări” și și-a exprimat încrederea că „deciziile privind următoarele clustere vor fi adoptate în perioada următoare”.
„N-am detalii la capitolul acesta. Ceva am citit, dar am citit o știre că era legat de Ucraina și asta cumva e o tradiție, îmi pare rău să spun, un trend. Partea ungară mai greu și mai insistent caută argumente pentru a deschide un cluster sau altul. Promit să mă interesez mai bine (…) pentru a veni cu informații exhaustive”, a declarat Grosu în dimineața zilei de 23 iulie.
Biroul pentru Integrare Europeană, subdiviziune din cadrul Cancelariei de Stat și subordonată funcțional viceprim-ministrului pentru integrare europeană, a declarat, în contextul informațiilor vehiculate în presa ucraineană, că „Moldova este pregătită din punct de vedere tehnic pentru deschiderea tuturor clusterelor de negocieri cu Uniunea Europeană”.
„Deschiderea fiecărui grup de capitole presupune un proces firesc de consultări și decizii între instituțiile europene și toate cele 27 de state membre. Discuțiile privind clusterele rămase sunt deja în desfășurare și vor continua în luna septembrie, după încheierea vacanței de vară a instituțiilor europene. Republica Moldova își face partea sa: implementăm reformele asumate, livrăm rezultate și continuăm pregătirile tehnice necesare pentru următoarele etape de negocieri. Suntem în contact permanent cu Președinția irlandeză a Consiliului UE și cu statele membre și avem încredere că deciziile privind următoarele clustere vor fi adoptate în perioada următoare”, a adăugat Biroul.
***
Pe 22 iulie, publicația ucraineană Evropeiskaia Pravda a scris, citând surse, că, din cauza poziției Ungariei, chestiunea deschiderii clusterelor 2 și 3 pentru Ucraina și Republica Moldova a fost amânată până în septembrie. Potrivit sursei citate, Ungaria a refuzat să aprobe rezultatele evaluării clusterelor de negociere 2 și 3 în cadrul reuniunii grupului de lucru al Consiliului UE pentru extindere. Potrivit presei ucrainene, aceasta a fost a doua încercare de a convinge Budapesta, iar o nouă rundă este programată pentru 1 septembrie. Anterior, pe 17 iulie, Ungaria a refuzat deschiderea clusterelor 2 și 3 pentru Ucraina, dar a acceptat clusterul 3 pentru Republica Moldova, variantă care nu a fost susținută de majoritatea statelor UE, astfel că nicio decizie nu a fost luată, a adăugat presa ucraineană.
Clusterul 2 vizează domeniul „Piața internă”, iar clusterul 3 – „Competitivitate și creștere incluzivă”.
***
Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024.
Pe 15 iunie 2026, cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Clusterul „Valori fundamentale” – primul deschis și ultimul închis – este considerat coloana vertebrală a întregului proces. Acesta acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca o axă centrală a întregului proces de aderare.
Pe 14 iulie, Republica Moldova și Uniunea Europeană au deschis negocierile de aderare pentru Clusterul 6 – „Relații externe”, în cadrul celei de-a treia Conferințe interguvernamentale Republica Moldova–Uniunea Europeană, desfășurată la Bruxelles.
În total, negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea sunt împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.
