Transnistria

Comerțul din Transnistria a scăzut cu 30%: administrația de la Tiraspol dă vina pe Chișinău din cauza tarifelor vamale

Dumitru Petruleac
| 20 februarie, 2026
17:21

Comerțul regiunii transnistrene s-a redus cu 29% în 2025, aproape o treime, și a constituit 1,728 miliarde de dolari. Datele au fost prezentate în cadrul ședinței colegiului așa-numitului „comitet vamal”, la care a participat liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, potrivit agenției de presă IPN.

Potrivit raportului, exporturile s-au redus cu 40%, ajungând la 436 de milioane de dolari, iar importurile au scăzut cu 24%, până la 1,292 miliarde de dolari. În statistici se menționează separat că, fără a lua în calcul importul de gaze și exportul de energie electrică, reducerea comerțului exterior a fost de aproximativ 18%.

Cea mai accentuată scădere a exporturilor a fost înregistrată la produsele din domeniul energetic și combustibili (–94%), produsele industriei chimice (–59%) și metale (–38%). În cazul importurilor, pe lângă reducerea livrărilor de gaze (–31%), s-a consemnat o diminuare a importului de metale, produse energetice, produse chimice și ceramică.

Date contradictorii privind comerțul regiunii cu țările UE

În structura comerțului exterior, potrivit datelor „comitetului vamal” al regiunii, 27% revine țărilor din Uniunea Europeană, 10% statelor din CSI și 63% altor țări. Administrația regiunii indică printre principalii parteneri comerciali Republica Moldova (22% din volumul comerțului), România (13%) și Rusia (8%). În 2025, activități de comerț exterior au desfășurat 307 întreprinderi exportatoare și 719 importatoare.

La Tiraspol s-a mai declarat că întreprinderile din regiune au înregistrat pierderi de 13,2 milioane de dolari din cauza plății taxelor vamale către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Biroul pentru Politici de Reintegrare în legătură cu acuzațiile aduse Chișinăului pentru pierderile pe care le au agenții economici din regiune. Însă, la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

Totuși, datele autorităților de pe malul drept indică o imagine diferită a structurii comerțului. Potrivit Biroul Politici de Reintegrare, în 2025 agenții economici de pe malul stâng și din Bender au achitat în bugetul Moldovei 166,7 milioane de lei (aproximativ 9,8 milioane de dolari) taxe vamale pentru importul de bunuri. Noul regim vamal pentru companiile din regiune este în vigoare din 1 ianuarie 2024.

Pe da altă parte, potrivit Biroului de Reintegrare, care citează Serviciul Vamal, la sfârșitul anului 2025 71% din exporturile de bunuri de pe malul stâng erau destinate pieței Uniunii Europene, iar ponderea importurilor din statele UE a fost de 48%. Principalele destinații ale exporturilor au fost România, Polonia și Italia.

Expert: Regiunea transnistreană se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimii 25 de ani

Potrivit expertului economic, Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitorîn Stânga Nistrului a scăzut la 3 800 de dolari, comparativ cu 8 400 de dolari pe malul drept al Nistrului. Potrivit expertului, economia regiunii a înregistrat o contracție de aproximativ 18% anul trecut.

Expertul afirmă că industria, pilonul principal al economiei, a suferit o scădere de peste 30% într-un singur an, iar producția funcționează la doar 75% din nivelul din 1989. Salariile și pensiile rămân de două ori mai mici decât pe malul drept, iar inflația a urcat la 14,7%. Pe termen lung, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori în ultimele două decenii și jumătate, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, a adăugat expertul. Potrivit acestuia, majoritatea sunt direcționate către malul drept și Uniunea Europeană, în timp ce livrările către Rusia s-au redus considerabil.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Promo

CEO-ul KMG International Erik Sagiyev: despre aprovizionarea cu carburanți, securitatea energetică a regiunii și viitorul Rompetrol

Politică

Comisara europeană Marta Kos, așteptată din nou la Chișinău. Se va adresa deputaților din Parlament

Politică

Grosu, despre majorarea salariilor deputaților: De-a lungul anilor, era o practică foarte nocivă – plata demnitarilor „în plic”

Ana-Maria Dolghii
| 5 noiembrie, 2026
13:05

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că majorarea salariilor deputaților la aproape 46 000 de lei va presupune includerea unor plăți suplimentare în salariul de bază. Astfel, deputații nu vor mai primi separat bani pentru plata asistenților și cheltuielile de protocol, aceste sume urmând să fie incluse în remunerația lunară. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 5 noiembrie.

„În cazul deputaților, alocările de la buget nu vor fi esențiale, nu vor fi modificate. Pentru că plățile suplimentare pe care le primeau deputații, de exemplu, pentru consilieri, cheltuieli de protocol, vor fi trecute în salariu. Cu alte cuvinte: deputații vor trebui să se lipsească, începând cu 1 ianuarie 2027, de plata pentru asistent. Pentru transport rămâne, fiindcă se folosesc de mașina proprie și se deplasează. (…) 12 000 pentru asistent și 1 000 pentru protocolul… Aceste 13 000 trec în baza salariului”, a declarat Igor Grosu.

Șeful legislativului a justificat măsura prin necesitatea de a face ordine în sistemul de salarizare și de a elimina practicile de remunerare informală a unor demnitari și funcționari publici.

„Cred că, fără a ne lăuda, suntem unica guvernare care ne asumăm să face regulă în acest sistem, pentru că de-a lungul anilor, în special în perioada oligarhului, era o practică foarte nocivă pentru stat: practica de plăti demnitarii, unii funcționari în plic. (…) Eu nu exclud – dar este o ipoteză, nu am dovezi la moment – că și în actualul Parlament unele fracțiuni din opoziție continuă astfel de practici. Iată de ce noi trebuie să facem odată și odată regulă. Dacă statul nu este capabil sau nu are determinare să-și plătească funcționarii, demnitarii, atunci ca și în cazul armatei: dacă nu-ți finanțezi tu armata proprie, la un moment dat ajungi să finanțezi armata străină. Așa și în acest caz. Înțeleg că măsura este nepopulară, dar noi trebuie să ne asumă să facem o regulă în sistemul de salarizare și să nu mai admitem acest obicei corupt de a retribui … pentru că acel care plătește în plic, influențează pe unii indivizi, mai ales din Parlamentul Republicii Moldova”, a spus el.

Amintim că, pe 3 noiembrie, ministra Finanțelor, Victoria Belous, a anunțat că deputații din Republica Moldova ar putea primi, din 1 ianuarie, salarii de aproape 46 000 de lei lunar, față de 20 800 de lei în prezent. Oficiala a declarat că Guvernul intenționează să aprobe proiectul noii legi a salarizării în noiembrie, după ce va primi opinia Comisiei Europene. Nici pentru miniștri, nici pentru alți angajați din sectorul public care au salarii „decente” nu sunt prevăzute majorări.

Tot din 2027, salariul brut al președintei Maia Sandu ar urma să crească de la 22 000 la 55 000 de lei, adică cu aproape 147%.

Potrivit ministrei Finanțelor, proiectul a parcurs deja consultările interne și a fost transmis partenerilor din Uniunea Europeană pentru examinare. Autoritățile așteaptă opinia Comisiei Europene și intenționează să îl aprobe în Guvern pe parcursul lunii noiembrie.

Dacă Guvernul o va aproba, parlamentul o va vota, iar președinta Maia Sandu o va promulga, noua Lege a salarizării va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.